ROMÂNIA BREAKING NEWS

România și Suedia unicele țări din Europa care dețin resurse de telur, material rar folosit la fabricarea învelișului bombelor atomice, în industria aero-spațială și în cea energetică

România și Suedia unicele țări din Europa care dețin resurse de telur, material rar folosit la fabricarea învelișului bombelor atomice, în industria aero-spațială și în cea energetică

Telurul este un metal rar, element chimic cu simbolul Te și numărul atomic 52. A fost descoperit în secolul al XVIII-lea (1782), în minereul de aur de la minele din Zlatna, pe teritoriul actual al României, pe atunci parte a Imperiului Habsburgic, de către mineralogul austriac Franz-Joseph Müller von Reichenstein. Telurul a fost studiat însă abia în 1798, de către chimistul german Martin Heinrich Klaproth, același care a descoperit uraniul, zirconiul și ceriul.

România, alături de Suedia, sunt singurele ţări din Europa cu potenţial natural în domeniu.

Marile puteri, ca de exemplu China, SUA, Canada dar şi Australia deţin propriile resurse naturale de telur. În Europa însă, acest metal extrem de rar se găseşte doar în România şi în Suedia. În timp ce în România resursele strategice de telur nu mai sunt exploatate, Suedia, cealaltă ţară europeană cu potenţial natural în domeniu, a deschis în anul 2012 o mină de aur şi telur la Kankberg scrie Capital.ro

În contextul creşterii cererii în industria energetică, aero-spaţială, militară şi IT, în anul 2017, Comisia Europeană l-a clasat ca fiind un „metal critic”, catalogat ca un material foarte valoros și extrem de greu de obţinut. Necesarul, anual, de telur este de 500 de tone, iar estimările arată că, în anul 2020, cererea s-ar putea dubla.

De remercat că telurul este folosit la fabricarea învelişului bombelor atomice, în industria aero-spaţială şi în cea energetică. Telurul elementar se mai folosește la obținerea de aliaje, în industria oțelului, în industria cablurilor de plumb (unde are rolul de a mări rezistența și elasticitatea lor), la vulcanizarea cauciucului, în industria sticlei și în industria ceramică. Combinații de telur se folosesc în fotografie și ca adaosuri la motorină, deoarece accelerează arderea în motoarele cu explozie.

Statul român nu știa că perimetrele concesionate canadienilor conțin telur!!!

Autoritățile române, care au parafat afacerile cu investitorii canadieni, susțin astăzi că nu știau că în perimetrele concesionate se aflau și resurse de telur, ci doar aur și argint, potrivit digi24. Este important de menționat că, funcționarii statului care au girat atunci înțelegerile cu investitorii canadieni,  lucrează azi pentru canadieni!

„Aici este o concentraţie excepţională de aur, argint, telur, deci telurururi de aur şi argint cum nu se găseşte niciunde în Europa şi în foarte puţine locuri din lume”, susţine Gheorghe Popescu, profesor de geologie.

Potrivit ziarului Capital.ro, în timp ce marile puteri sunt preocupate să îşi securizeze zăcămintele, România a cedat, de mai bine de cinsprezece ani, cele mai importante resurse de telur companiilor canadiene, Deva Gold şi Roşia Montană Gold Corporation. Canadienii au intrat în controlul zacamintelor bogate telur, aur şi argint în anul 1997, atunci când s-au asociat cu compania de stat Minvest Deva şi au obţinut accesul la perimetrele sale „Certej-Săcărâmb” şI „Roşia Montană-Bucium”.

În timp ce în Romania resursele strategice de telur nu mai sunt exploatate, Suedia, cealaltă ţară europeană cu potenţial natural în domeniu, a deschis în anul 2012 o mină de aur şi telur la Kankberg.

În prezent, accesul la resursele de telur din perimetrele „Certej- Săcărâmb” și „Roșia Montană-Bucium Tarnița” este condiționat de canadieni, cel puțin până în anul 2018, atunci când expiră licențele care au aparținut Minvest potrivit digi24.

Nici după 14 ani de la primirea licențelor, statulul român nu le-a dat voie companiilor canadiene să înceapă exploatarea aurului în perimetrele concesionate „Certej-Săcărâmb și Roșia Montană-Bucium”. Fostul președinte al Agenției pentru Resurse Minerale, Mihai Ianăș, consideră că situația poate fi deblocată prin negocieri.

În timp ce canadienii de la „Deva Gold” dețin în perimetrul lor cel mai cunoscut zăcământ de aur, argint și telur din România, ceilalți canadieni, de la Roșia Montană Gold Corporation, au în perimetrul lor un zăcământ bogat în cupru și telur, Bucium-Tarnița, care nu a fost, niciodată, exploatat. Comuniștii l-au pastrat ca pe o rezervă strategică și au extras cuprul din cariera vecină de la Roșia Poieni.

„Ca și conținut, Tarnița e mai bun ca Roșia de două ori și jumătate. Cantitatea e într-adevar mai micuță, dar oricum se putea exploata pe o perioadă de minim 50 de ani”, spune geologul Nicolae Moldovan

Deși Comisia Europenă atrage atenția asupra importanței tot mai mari a acestui metal rar, în Strategia României pentru minerit 2012-2035 nu se face nicio referire la telur.

Potrivit documentului citat, actuala strategie propune reconsiderarea poziţiei şi a modului de implicare a statului şi a comunităţilor în domeniul minier, prin renunţarea treptată la atribuţiile de operator economic şi de administrator, în favoarea accentuării rolului de reglementare şi promovare a unor politici de dezvoltare şi stimulare a unui sistem viabil în care, entităţile private să deţină preponderent dreptul de exploatare, operare şi administrare a resurselor minerale şi să asigure finanţarea şi managementul activităţilor miniere.