România nu ar avea nevoie de scutul antirachetă ??? Bogdan Aurescu respinge afirmațiile lui George Friedman strategul american, născut la Budapesta

Secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, a respins duminică afirmația strategului american, născut la Budapesta, George Friedman, potrivit căreia România nu ar avea nevoie de scutul antirachetă și a afirmat că, în calitate de membru NATO, țara noastră este obligată prin clauza de securitate colectivă a articolului 5 din Tratatul de la Washington să apere orice alt stat aliat atacat, ca și când ea însăși ar fi fost atacată, reciproca fiind valabilă.

Președintele Stratfor, George Friedman, a făcut referiri la scutul antirachetă într-un interviu acord postului Realitatea tv, în timpul vizitei pe care a efectuat-o la București în cursul acestei săptămâni. El a afirmat, între altele, că scutul este un simbol, dar nu apără de o amenințare anume.

„Este evident că orice opinie are dreptul de a fi respectată, inclusiv și mai ales opinia domnului Friedman, care este un foarte reputat analist de relații internaționale și de probleme de securitate, ale cărui analize le citesc frecvent și le apreciez; și chiar dacă acea opinie nu este întemeiată în totalitate. De exemplu, domnul Friedman spune că proiectul scutului antirachetă ar fi încetat aici, în România, ceea ce nu este real: recentele decizii din martie 2013, de ajustare a sistemului antirachetă, nu afectează în nici un fel faza a doua a sistemului, adică operaționalizarea Bazei Deveselu în 2015”, a declarat Bogdan Aurescu, la solicitarea Agerpres.

El spune că împărtășește opinia că „scutul antirachetă nu apără de o amenințare anume”, arătând că acesta este „rostul sistemelor defensive, să nu fie îndreptate împotriva cuiva anume și să apere împotriva oricărui atac”.

„Sunt de acord cu afirmația domnului Friedman că scutul antirachetă nu apără de o amenințare anume. Acesta este, de altfel, rostul sistemelor defensive, să nu fie îndreptate împotriva cuiva anume și să apere împotriva oricărui atac. Evident, evaluările riscurilor de securitate pot indica de unde pot veni astfel de riscuri, în cazul nostru dinspre Orientul Mijlociu. De aceea, cred că referirea la Rusia din comentariul domnului Friedman nu își are locul – scutul nu a avut și nu are nici o legătura cu vreo amenințare a Rusiei. Dimpotrivă, NATO încearcă să construiască o cooperare cu Rusia în domeniul apărării antirachetă”, susține Aurescu.

Pe de altă parte, el combate afirmația că nu am avea nevoie de scut, evocând evaluările experților internaționali, inclusiv ale NATO, cu privire la riscul unui atac cu astfel de rachete dinspre zona Orientului Mijlociu.

„Însă nu putem fi de acord cu ideea că nu avem nevoie de scut. Dincolo de opinia domnului Friedman referitoare la sursele amenințării cu atacuri balistice, majoritatea evaluărilor experților internaționali, inclusiv cele avute în vedere de NATO, este concordantă în sensul că riscul unui atac cu astfel de rachete dinspre zona Orientului Mijlociu, din partea unor actori statali sau non-statali, a crescut. (Oricum, atacurile militare de astăzi nu mai au loc în mod necesar în cadrul unor războaie propriu-zise, iar conflictele militare contemporane nu se mai câștiga cu șarje de tancuri, cum sugerează domnul Friedman.) Iar modul geografic de amplasare a sistemului are în vedere tocmai riscurile ce pot veni din aceasta zonă”, afirmă Bogdan Aurescu.

Potrivit acestuia, chiar dacă astfel de atacuri potențiale cu rachete balistice nu vor fi împotriva României, România este aliat NATO, adică obligată prin clauza de securitate colectivă a art. 5 din Tratatul de la Washington să apere orice alt stat aliat atacat, ca și când ea însăși ar fi fost atacată. Reciproca este, de asemenea, valabilă în sensul protecției României, calitatea noastră de membru NATO, care va împlini anul viitor 10 ani, conferind României garanțiile celui mai înalt grad de securitate din istoria sa modernă, adaugă Aurescu.

„Astfel, ajungem la esența problemei, pe care declarația domnului Friedman o ignoră: sistemul antirachetă este rezultatul unei decizii a NATO, cu unanimitatea celor 28 de aliați. Atunci când 28 de state responsabile, când cea mai puternică Alianță de securitate colectivă din istoria omenirii iau o astfel de decizie, atunci înseamnă că au făcut-o pe baze foarte solide de motivație. Nu e doar o decizie politică, ci se bazează pe studii temeinice ale riscurilor de securitate”, explică Bogdan Aurescu.

El admite că sistemul anti-balistic are și valoarea de simbol și aduce o serie de argumente în acest sens.

„În acest context și plecând de la aceasta premisă, pot fi însă de acord cu domnul Friedman că scutul are și valoare de simbol. În primul rând, pentru că prin performanțele sale tehnice are valoarea de descurajare a atacurilor potențiale, în al doilea, pentru că are valoarea simbolului solidarității și coeziunii aliaților NATO, deoarece apărarea antirachetă face parte din esența art. 5 al Tratatului NATO, fiind inclusă ca atare în noul Concept Strategic al Alianței decis la Summit-ul de la Lisabona din 2010, în al treilea rând, pentru că are valoarea de simbol a întăririi legăturii transatlantice între SUA și aliații europeni, în al patrulea rând, pentru că are valoarea simbolică a confirmării prezenței politico-militare puternice a SUA în și pentru Europa, chiar dacă interesul pentru Asia a crescut din motive obiective și evidente, în al cincilea rând, pentru că această prezență continuă americană în Europa Centrala și de Sud-Est este și o garanție că această zonă este pentru totdeauna rămasă înăuntrul comunității de securitate și de valori occidentale”, afirmă oficialul MAE.

Din toate aceste motive, România va continua să fie parte a acestui proiect alături de ceilalți 27 de aliați NATO, mai dă asigurări Bogdan Aurescu.