ROMÂNIA BREAKING NEWS

LIVE: „ROMÂNIA CE (CENTENAR) UNEȘTE” – Festivitate de Celebrare a Centenarului Marii Uniri a Românilor și a zilei de 27 Martie (Unirea Basarabiei cu Țara) la Parlamentul României

LIVE: „ROMÂNIA CE (CENTENAR) UNEȘTE” – Festivitate de Celebrare a Centenarului Marii Uniri a Românilor și a zilei de 27 Martie (Unirea Basarabiei cu Țara) la Parlamentul României

VIDEO – ÎN DIRECT DE LA PALATUL PARLAMENTULUI – „ROMÂNIA CE (CENTENAR) UNEȘTE”

Consiliul Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (CN-ACPBB) împreună cu Camera Deputaților – Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării și Ministerul Pentru Românii de Pretutindeni, organizează sâmbătă, 24 martie a.c. la Parlamentul României, Sala „Nicolae BĂLCESCU”, Festivitatea de Celebrare a Centenarului Marii Uniri a Românilor  (27 Martie 1918, Unirea Basarabiei cu România), manifestare desfășurată sub genericul „ROMÂNIA CE (CENTENAR) UNEȘTE”, informează un comunicat al CN-ACPBB trimis redacției RBN Press.

Potrivit sursei ciate, la această manifestare au fost invitați Președintele României – Klaus Werner Iohannis, reprezentanți ai partidelor politice, reprezentanți ai ministerelor, primari din România și Republica Moldova, români din Republica Moldova, Nordul Bucovinei (Ucraina), reprezentanți ai românilor din SUA, Franța, Italia, Spania precum și membrii ai Alianței pentru Centenar. În mod cu totul special și-au anunțat participarea reprezentanți ai deținuților politici și deportaților din Republica Moldova, membrii ai Uniunii Scriitorilor Europeni din Moldova, G-ral.(r) Ion Costaș – supranumit și „părintele armatei și poliției Republicii Moldova” un erou al războiu de pe Nistru din 1992, precum și nepoata Mareșalului Prezan, Olga MACARIE.

Programul va debuta cu intonarea Imnului Național al României de către cantautorul Octavian MÂNDRUȚĂ (solo voce), urmată de citirea Actului Unirii Basarabiei cu ROMÂNIA, de către tânărul Ștefan MALANCIUC, care va interpreta rolul marelui om politic basarabean – Ion INCULEȚ, președinte al Sfatului Țării a Republicii Democratice Moldovenești.

Va urma citirea mesajului Președintelui României – Klaus Werner Iohannis, mesajul Președintelui Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării – deputat Constantin CODREANU, mesajul Președintelui Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina – Marian CLENCIU.

Festivitatea va continua cu expunerile istoricului Dr. Ion CONSTANTIN, despre „Personalitățile care au contribuit la pregătirea Actului Unirii”; a diplomatului Dr. Gabriel MICU, despre „PUTEREA și VALABILITATEA JURIDICĂ A ACTULUI UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA”; a istoricului Dr. Constantin CORNEANU, despre „Situația Geopolitică a spațiului dintre Prut și Nistru, paralele între trecut și prezent, viziuni de viitor”.

Manifestarea va cuprinde  și un concert susținut de Corul de copii „Ciprian Porumbescu” al Centrului Bucovinean de Artă din Cernăuți (Ucraina) însoțiți de directorul Centrului – Iurie LEVCIC, de Corul de copii al Asociației „Copii Doriți” din București însoțiți de Părintele Peiu, precum și o serie de recitalulri tematice ale artistei basarbence Alla CEBOTARI.

Evenimentul se va încheia cu scurte alocuțiuni din partea invitaților și  conferința de presă a Consiliului Național a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina.

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina mulțumește pe această cale partenerilor de organizare: Camera Deputaților – Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării și Ministerul Pentru Românii de Pretutindeni pentru sprijinul și aportul dat la realizarea acestui moment important de cinstire a Centenarului României Reîntregite, precum și partenrilor: Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”, Centru Bucovinean de Artă Cernăuți, Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova, Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate și Alianța Pentru Centenar.  ACPBB mulțumște de asemeni și partenerilor media: Radio România Internațional, România Breaking News – RBN Press, Infor Prut, Cronici Bucovinene și Real Tv, pentru aportul și efortul depus la mediatizarea acestei.

Locație:  Palatul Parlamentului României – Sala „Nicolae Bălcescu”. Ziua: sâmbătă, 24 martie 2018, la ora 11.00. Accesul se va realiza pe la intrarea de la nivelul S1, latura Izvor, a clădirii Palatului Parlamentului, în intervalul orar 09.30-10.00

 

Cum s-a unit Basarabia cu Țara?

Scurt istoric potrivit wikipedia

În 26 martie/8 aprilie 1918, premierul Marghiloman s-a deplasat la Chișinău, însoțit de generalul Constantin Hârjeu, ministru de război, și de alți demnitari, unde a fost primit cu onoruri de autorități.

Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul României. La ședința solemnă a Sfatului Țării din 26 martie a fost prezent și Marghiloman care a rostit un discurs în care a reliefat necesitatea unirii. După discurs, Marghiloman a părăsit sala, lăsând Sfatul Țării să delibereze asupra propunerilor guvernului român.

În numele Blocului Moldovenesc, deputatul Ion Buzdugan a dat citire declarației prin care se propunea unirea, documentul fiind citit și în rusește de deputatul Vasile Cijevski.

Pe 27 martie, Sfatul Țării a votat prin vot nominal deschis în favoarea Unirii cu România, declarația Sfatului Țării menționând că: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna SE UNEȘTE CU MAMA SA, ROMÂNIA”. În numele Sfatului Țării, Declarația Unirii a fost semnată de Ion Inculeț, președinte, Pan. Halippa, vicepreședinte și Ion Buzdugan, secretar.

Din cei 135 de deputați prezenți, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, în special în rândurile deputaților germani, bulgari și ucraineni, 13 deputați fiind absenți ( lista și opțiunile la votare). Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze furtunoase și strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”. După votare și citirea rezultatului au fost invitați în clădire prim-ministrul Alexandru Marghiloman și suita sa, cărora li s-a comunicat hotărârea adoptată. Prim-ministrul a luat cuvântul și a declarat că ” în numele poporului român și al regelui său, Majestatea sa Ferdinand I, iau act de hotărârea Sfatului Țării și proclam Basarabia unită, de data aceasta pentru întotdeauna, cu România una și nedivizibilă.”

La 30 martie/12 aprilie 1918, după întoarcerea premierului român la Iași, s-a sărbătorit Unirea Basarabiei cu România. Decretul regal de promulgare a actului Unirii Basarabiei cu România a fost datat 9/22 aprilie 1918.

După ce la data de 2 aprilie 1918, Ion Inculeț și-a dat demisia din conducerea Sfatului Țării, fiind numit ca ministru fără portofoliu pentru Basarabia în guvernul Marghiloman, a fost numit ca președinte al Sfatului Țării omul politic Constantin Stere (2 aprilie 1918 – 25 noiembrie 1918) și apoi Pantelimon Halippa (25-27 noiembrie 1918). Cea de-a doua sesiune a Sfatului Țării și-a ținut lucrările între 25-27 noiembrie 1918. După aprobarea reformei agrare pentru Basarabia în noiembrie 1918, Sfatul Țării a votat o moțiune prin care aproba unirea fără condiții cu România, exprimându-și încrederea în viitorul democratic al noului stat, în care nu mai era nevoie de o protecție specială pentru Basarabia. La data de 27 noiembrie 1918, Sfatul Țării s-a autodizolvat.

Recunoașterea internațională a Unirii Basarabiei cu România

Lloyd George, președintele Consiliului Suprem al Conferinței de Pace de la Paris (Consiliu Suprem format din Clémenceau, Wilson, Lloyd George și Vittorio Emanuele Orlando) îi comunică la 3 martie 1920 lui Alexandru Vaida-Voevod, președintele Consiliului de Miniștri român, că întrucât guvernul român a făcut dovada dorinței sale de a rezolva chestiunile în suspensie în interesul României și al Europei în general, guvernele aliate consideră că chestia basarabeană nu mai trebuie să rămână în suspensie. Nota Consiliului Suprem arată că „după ce a luat în considerație aspirațiile de ansamblu ale populației basarabene, caracterul moldovenesc al acelei provincii din punct de vedere geografic și etnografic, precum și argumentele economice și istorice, principalele puteri aliate se pronunță pentru aceste motive în favoarea reunirii Basarabiei cu România, reunire care a fost formal proclamată de către reprezentanții Basarabiei…”

Tratatul pentru recunoașterea unirii Basarabiei cu România s-a semnat la 28 octombrie 1920, la Paris, de Consiliul ambasadorilor Imperiului britanic, Franței, Italiei și Japoniei, pe de o parte și ai României, pe de altă parte. Acest tratat recunoaște României suveranitatea asupra teritoriului basarabean, cuprins între Prut, Nistru, vechea graniță a Bucovinei și Marea Neagră. Articolul 9 al Tratatului anunță că părțile contractante vor invita Rusia să adere la acest Tratat, de îndată ce va exista un guvern rus recunoscut de ele. Așadar, detaliile acordului de recunoaștere a unirii Basarabiei urmau să fie stabilite prin negocieri directe între România și Rusia.

Tratatul a fost ratificat de principalii semnatari: Anglia, Franța și România. Italia și Japonia nu au ratificat Tratatul. Rusia s-a menținut în atitudinea de nerecunoaștere a actului unirii. Nici tratativele directe cu Rusia de la acea vreme n-au dat vreun rezultat. În 1925, pentru întâia dată, o delegație română compusă din Langa-Rășcanu, Drăghicescu, M. Djuvara ș.a. s-a întâlnit la Viena cu delegația sovietică condusă de Krestinski. De la primul contact, rușii au pus chestiunea Basarabiei în așa fel încât delegația română s-a văzut nevoită să refuze discuția și conferința s-a dizolvat, fără nici un rezultat.

Părerea dumneavoastră contează! Scrieți mai jos comentariul: