Reuniunea ministerială NATO la Bruxelles, sub umbra tensiunilor SUA -Turcia și a temerilor față de iniţiativa europeană de apărare

Temerile americane cu privire la iniţiativa europeană de apărare şi tensiunile dintre Statele Unite şi Turcia în Siria au aruncat o umbră asupra reuniunii ministeriale NATO de la Bruxelles, riscând să pună la încercare unitatea Alianţei.
Secretarul general al NATO – Jens Stoltenberg, a reiterat marţi îngrijorările Statelor Unite şi le-a reamintit aliaţilor europeni limitele iniţiativei lor de apărare, transmite Rador citat de romaniabreakingnews.ro.

„UE nu trebuie să înlocuiască ceea ce face NATO” şi nu trebuie să-şi închidă pieţele de apărare americanilor şi altor ţări din afara UE, a avertizat el în ajunul unei reuniuni a miniştrilor Apărării din cadrul Alianţei. „Nu ar avea niciun sens ca UE şi NATO să intre în concurenţă”, a insistat dl. Stoltenberg. Mesajul a fost conceput ca un răspuns la preocupările exprimate de delegaţia americană condusă de secretarul american al Apărării, Jim Mattis.

„Susţinem iniţiativa europeană, cu condiţia ca această să fie complementară şi să nu se îndepărteze de activităţile şi nevoile NATO”, le-a declarat duminică ziariştilor d-na. Katie Wheelbarger, însărcinată cu securitatea internaţională la Departamentul american al Apărării. „Nu vrem ca UE să ia resursele NATO”, a repetat ea.

Unii europenii au fost surprinşi, chiar agasaţi, de acest ton ofensiv. „Există o dorinţă reală de a lucra împreună şi de face acest lucru cu încredere”, a asigurat un diplomat european la Bruxelles. „Există o complementaritate cu NATO, iar europenii nu au nicio intenţie de duplicare inutilă sau de achiziţionare de capacităţi inutile”, a adăugat el. „Americanii şi ţările din afara UE se tem că o cooperare structurată permanentă (CSP sau PESCO în limba engleză) le limitează accesul la pieţele de apărare ale ţărilor UE şi privilegiază companiile europene”, a explicat un alt diplomat european.

„Dacă vor să participe la PSC pe picior de egalitate, avem nevoie de o relaţie de egalitate, deoarece ţările europene nu pot oferi echipamente de apărare pe piaţa americană”, a subliniat el.
Neîncrederea americanilor a declanşat apeluri la dialog pe partea europeană. „Dacă Washingtonul va numi un ambasador la UE, lucru pe care nu l-a mai făcut de un an, ar fi mai uşor să explicăm ce fac europenii”, a declarat unul dintre diplomaţii europeni intervievaţi de AFP, recunoscând o „nevoie de dialog”.

La dineul de miercuri seară, care ar fi trebuit să fie dedicat iniţiativei europene şi să calmeze jocul,  Jens Stoltenberg a recunoscut „diferenţele de opinie”, dar a respins impresia unei lipse de încredere între americani şi europeni. Reprezentanţă diplomaţiei europene, Federica Mogherini, va avea sarcina de a soluţiona aceste probleme.”Există câteva mici explicaţii de dat, dar nu există probleme cu privire la fond”, a spus un diplomat european. „Aceasta face ca unele minţi chinuite să spună că există tensiuni între Statele Unite şi europeni, dar nu este cazul”, potrivit aceluiaşi diplomat.

În schimb, fricţiunile dintre Washington şi Ankara ar putea ameninţa unitatea NATO. Operaţiunea militară turcă din nordul Siriei împotriva forţelor kurde aliate cu Washingtonul a slăbit lupta împotriva organizaţiei Stat Islamic (ISIS), a declarat secretarul de stat al SUA, Rex Tillerson, marţi, potrivit Le Point, citat de Rador.

Secretarul american al apărării, Jim Mattis, îi va presa miercuri pe aliaţii europeni să-şi respecte o promisiune de a-şi mări bugetele militare, în condiţiile în care şi SUA oferă o creştere a propriilor lor cheltuieli militare în Europa. Pentru prima dată statele NATO au remis planuri privind modul în care vor atinge până în 2024 ţinta de a cheltui pe apărare 2% din PIB în fiecare an, după ce preşedintele Donald Trump a ameninţat că le va retrage sprijinul aliaţilor care cheltuie puţin, potrivit The New York Times.

15 dintre cele 28 de state NATO, excluzând SUA, au acum o strategie de a atinge recomandarea NATO convenită în 2014 ca răspuns la anexarea de către Rusia a regiunii Crimeea de la Ucraina, după ani de zile de reducere a bugetelor militare europene.

Nu este clar dacă asta va fi suficient pentru a-l impresiona pe Trump atunci când va participa la o reuniune NATO din iulie. Datele NATO arată că Regatul Unit, Grecia, România şi ţările baltice, Estonia, Letonia şi Lituania, ating sau sunt pe cale să atingă ţinta de 2%, în vreme ce Franţa şi Turcia sunt pe punctul de a o atinge curând.

Franţa intenţionează să-şi mărească cheltuielile militare cu peste o treime între 2017-2025, însă Spania a declarat că nu va atinge ţinta din 2024. Belgia, Olanda, Luxembourg, Italia, Portugalia, Norvegia şi Danemarca au rămas şi ele în urmă, în vreme ce Ungaria se aşteaptă să atingă ţinta abia în 2026.

Germania, cea mai mare economie europeană, plănuieşte o creştere cu câteva miliarde de euro a cheltuielilor militare, dar nu suficient cât să atingă ţinta în 2024. E de aşteptat ca Mattis să adopte o poziţie dură la întâlnirea care va avea loc la prânz, a declarat Katie Wheelbarger, adjunctul vice-secretarului american al apărării pentru afaceri internaţionale de securitate, citează Rador.