Proiectul Roșia Montană, desființat de șeful Institutului Geologic. ”Au venit cu un proiect de Papua Guinee pentru țara mea. Eu nu am bani să mă bat cu avocații acestei companii”

MARIUS DUMBRAVEANU / MEDIAFAX FOTO

Proiectul de exploatare de la Roșia Montană a fost desființat în cadrul comisiei speciale parlamentare de către directorul Institutului Geologic din România (IGR), Ștefan Marincea, care a criticat multiple puncte aflate în acordul cu RMGC. „Au venit cu un proiect de Papua Guinee pentru țara mea”, a susținut el.

Prima acuzație a fost lansată chiar la adresa fostului director al IGR, care a dat anterior un raport favorabil, catalogându-l drept un ”fals grosolan”, caz în care și Parchetul s-a autosesizat.

”Un predecesor de-al meu, care nu este un patriot, a fost adus din exterior, nu am fost de acord cu el, mi-a fost impus. El a semnat că nu există falii. Ei bine, sunt burdușite de falii. Avizul pe care l-a dat fostul director este un fals grosolan, e o situație penală din partea lui. Parchetul s-a autosesizat”, a declarat Marincea, în cadrul audierilor din comisie.

Proiectul de exploatare a primit nota 5 din partea lui Ștefan Marincea, care a punctat însă și faptul că explorările făcute sunt corecte și acestea vor fi cele care vor fi luate în calcul după finalizarea proiectului.

”Sunt atât de multe fisuri în acest proiect încât dacă îmi venea la evaluare pentru o țară africană, cred că-l trimiteam înapoi cu zero puncte. E un proiect de nota 5 pentru că partea de explorare reprezintă un efort remarcabil, care se va amortiza la finalizarea proiectului. Atunci singurele elemente într-adevăr de recuperat financiar și de luat în calcul vor fi lucrările de explorare, sunt nenumărate foraje făcute corect, conform legislației românești. Proiectul are și note bune, dar care sunt  insuficient revelate. În momentul când au luat probe tehnologice, sunt convins că au făcut conținuturile multielement, au făcut flotare și oxidare”, a spus directorul IGR.

Care sunt minusurile proiectului

Principiul valorificării complexe

Acesta pică, pentru că nu este respectat, susține Marincea. În primul rând, spune el, faptul că pe lângă aur și argint există multe alte elemente ”critice”, de care România ar putea profita mult mai mult, precum stibiu, seleniu, indiu, germaniu, galiu și, nu în ultimul rând, telur (acesta este folosit la fabricarea panourilor solare).

”Este un război comercial foarte clar pe problema telurului. România este campioană europeană la telur. Ne putem aștepta ca politicile Germaniei în privința României să se schimbe brutal. Sunt total nemulțumiți că vom arunca câteva sute de tone, din cele 23.000 care sunt rezerva mondială de telur. Dacă aude un european sau un american că am aruncat o tonă de galiu în șlamul cianurat, s-a terminat cu România, ne pun într-un con de umbră în care vom suferi foarte mult”, a explicat Marincea membrilor comisiei parlamentare.

Potrivit acestuia, telurul este un element esențial în construcția panourilor solare, China fiind una dintre cele mai mari producătoare. Mai mult, directorul IGR a ironizat faptul că statul român va rispi această resursă, în contextul războiului comercial pe telur.

”România își permite ca printr-un proiect aberant să arunce în șlamul cianurat, sunt sigur că vom beneficia de o ostilitate crescută din partea tuturor partenerilor europeni de discuții”, a adăugat el.

Respectul față de mediu și directivele deșeurilor periculoase

Deși ministrul Mediului, Rovana Plumb, a repetat în nenumărate rânduri că proiectul de lege privind exploatările de la Roșia Montană, aflat pe masa parlamentarilor, respectă toate standardele de mediu și legislația europeană și internațională, directorul IGR nu este de acord cu acest lucru. ”Nu sunt respectate directivele de mediu”, spune acesta.

Explicația lui a fost că, în primul rând, nu se poate devia valea unei ape, în condițiile în care există multiple izvoare în zona Văii Corna.

”Îmi pare foarte rău, dar când am fost pe teren, experții noștri  au văzut vreo 17 izvoare în 4 ore, acestea apar și în hărțile RMGC. Ori dacă ai izvoare, ai freatic. Dacă ai freatic nu poți să abați valea pentru că de acolo izvorăște decât prin înghețare, dar costă mai mult decât aurul extras. Și atunci sigur că ne vom trezi cu o bombă cu ceas. Am freatic și falii, nu pot să pun deșeuri periculoase”, a explicat el.

Bazinul de decantare a fost și el criticat de Ștefan Marincea, acesta precizând că este ”nemaiîntâlnit” să existe 363 de hectare cu șlamuri cianurate. ”Orice am face, în directiva europeană intră în categoria deșeuri periculoase. Nu există o tehnologie prin care să poți extrage toată cianura din deșeuri”.

Cu toate acestea, Marincea a explicat că, la momentul de față, procedeul de cianurare propus de companie este cel mai perfecționat, subliniind însă că nu permite recuperarea altor metale.

Acuzații peste acuzații

Fostul director al Institutul Geologic a fost acuzat că a dat un raport favorabil ”de un fals grosolan”. Compania RMGC nu a scăpat nici ea de acuzații dure din partea lui Ștefan Marincea, despre care acesta a spus că a falsificat hărțile cartografice.

„Bazinul aceasta al Văii Corna este plin de fracturi. În trei variante prezentate de companie ale hărții, în diferite materiale, în unul sunt falii, în al doilea sunt falii, în al treilea dispar faliile, or o falie este o fractură care afectează scoarța terestră și nu dispare așa de ușor”, a precizat directorul IGR

„Aceasta este o faptă penală, dar eu nu am bani să mă bat cu avocații acestei companii, pentru că altfel le-aș face o plângere penală, pentru că asta reprezintă un fals în acte, îmi iei baza cartografică și o modifici”, a adăugat el, dând exemplul unei firme din Canada care a pierdut licența de exploatarea dintr-un motiv asemănător.

 Sursa: gandul.info