Președintele Klaus Iohannis a avut, duminică, o primă reacție la situația politică din Republica Moldova.
Președintele României a adresat forțelor politice din Republica Moldova un apel la respectarea democrației și a statului de drept, atrăgând atenția că stabilitatea țării este esențială pentru continuarea parcursului european.
„Față de evoluțiile politice recente din Republica Moldova, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, adresează tuturor forțelor politice din această țară un apel ferm pentru respectarea democrației și a statului de drept”, se arăta într-un comunicat remis de Administrația Prezidențială.
„Stabilitatea Republicii Moldova este esențială pentru continuarea parcursului european al acestui stat, care s-a angajat să ducă la îndeplinire un amplu proces de reforme, inclusiv în ceea ce privește statul de drept și bună guvernare, în conformitate cu angajamentul sau față de Uniunea Europeană, în baza Acordului de Asociere”, se mai arăta în comunicat.
În ce privește rezolvarea situației de criză din Republica Moldova, președintele României consideră că, în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova, singura soluție este „dialogul responsabil al tuturor forțelor politice, care trebuie să manifeste calm și reținere în această perioadă și să acorde astfel prioritate stabilității politice a țării”.
Mișcări politice importante au fost declanșate, sâmbătă, în Republica Moldova. Deputații din blocul ACUM și din PSRM au format o majoritate parlamentară și au convocat o ședință a parlamentului, pentru a numi un nou guvern, în ciuda deciziei Curții Constituționale, care a stabilit că termenul de investire a unui nou executiv a expirat vineri la miezul nopții.
Deputații din coaliția majoritară nu au recunoscut decizia Curții Constituționale, susținând că termenul pentru investirea unui nou guvern expiră, de fapt, sâmbătă la miezul nopții.
Întrunit în ședință, Parlamentul și-a ales noua conducere – președinte a fost numită Zinaida Greceanii. După care s-a stabilit noul guvern, condus de Maia Sandu, desemnat de președintele Igor Dodon și votat în unanimitate de cei 61 de deputați. Membrii noului guvern au depus și jurământul de învestire în funcție.
Parlamentarii au adoptat și o declarație privind „condamnarea tentativei de uzurpare a puterii în stat în favoarea Partidului Democrat din Moldova de către Curtea Constituțională” și i-au demis pe șeful Centrului Național Anticorupție, Bogdan Zumbreanu și pe directorul Serviciului de Informații și Securitate, Vasile Botnari.
În paralel, Curtea Constituțională, sesizată de Partidul Democrat din Republica Moldova, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, a invalidat pe rând toate deciziile luate de parlament și președintele Igor Dodon. Mai întâi, reunită într-o ședință de urgență, Curtea Constituțională de la Chișinău a invalidat alegerea Zinaidei Greceanii în funcția de președinte al Parlamentului și a stabilit că toate deciziile luate de Parlament sâmbătă și cele care vor fi adoptate în continuare sunt neconstituționale. Ulterior, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional decretul președintelui privind numire a Maiei Sandu în funcția de prim-ministru, precum și procedura de numire a Guvernului.
Și Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Republica Moldova, a declarat că deciziile luate sâmbăta în Parlament reprezintă o încălcare a Constituției și a acuzat Blocul ACUM și PSRM de tentativă de uzurpare a puterii în stat. Patru din cei șapte judecători ai Curții Constituționale din Republica Moldova au fost numiți la propunerea Partidului Democrat al lui Plahotniuc.
Duminică, situația s-a tensionat și mai mult. Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis suspendarea temporară a lui Igor Dodon din funcția de președinte, iar premierul Pavel Filip a fost numit președinte interimar, fiind obligat să dizolve Parlamentul. La scurt timp după această decizie, parlamentul a fost dizolvat, iar Pavel Filip a semnat decretul de organizare a alegerilor anticipate în data de 6 septembrie.
În replică, Igor Dodon susține că singura opțiune este „mobilizarea externă și internă, presiunea și rezistența dură la uzurpatori”.