Premierul Ungariei atacă din România valorile tradiționale ale democrațiilor occidentale

Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei, a folosit prilejul prezenței sale la cea de-a 25 ediție a Universității de Vară de la Băile Tușnad pentru a defini cât mai mai clar posibil, fără loc de echivoc, strategia de politică internă și externă a Guvernului de la Budapesta, pe care observatorii îngrijorați de perspectivele deschise Ungariei o apreciază ca fiind o negare a valorilor tradiționale ale democrațiilor occidentale.

“Financial Times” (Marea Britanie) reține că premierul ungar a subliniat faptul că “societățile democratice liberale nu pot să rămână competitive la nivel global. (…) Discursul lui Orban, rostit în fața liderilor ungari, întruniți în statul vecin România, va spori, la Bruxelles, temerile potrivit cărora, în Ungaria, democrația este expusă riscului”.

Viktor Orban a declarat, printre altele, că Ungaria va deveni un “stat axat pe muncă, nonliberal”. El a criticat “activiștii politici plătiți”, spunând că aceștia reprezintă interese străine în Ungaria.

Agenția de știri americană Bloomberg citează din discursul de la Tușnad ideile privind „falimentul statelor democratice liberale” și orientarea Ungariei către „construcția unui stat neliberal, bazat pe fundațiile nationale – ordine, muncă și disciplină”. El a enumerat Rusia, Turcia și China ca exemple de națiuni “de succes”, care nu sunt liberale, iar unele dintre ele nici măcar democrate.

Criza financiară globală din 2008 a arătat că “statele democratice liberale nu pot rămâne competitive la nivel global”.

Premierul Orban este convins că Ungaria trebuie să aibă relații bune cu țările din Uniunea Europeană, dar și cu restul lumii, menționând că nu va marginaliza nici capitalul rusesc, nici cel venit din țările arabe și nici din China.

Orban nu este de acord cu izolarea Rusiei. Dimpotrivă, el susține că „interesul major este ca această țară să nu se rupă de procesul de dezvoltare, democratizare și modernizare a societății”.

“Lăsând la o parte ideologiile, trebuie să gasim acele puncte comune pe baza cărora să ne armonizăm interesele cu aceste țări. Nu cred că trebuie să facem o alegere, trebuie doar să vedem dacă relațiile servesc sau nu intereselor Ungariei. (…) Trebuie să avem relații bine dezvoltate cu UE, dar și cu restul lumii, pentru că succesul lor este și succesul nostru. Trebuie să fim realiști în ceea ce priveste capacitățile noastre și conștienți că trebuie să dezvoltăm aceste relații, să căutăm acele puncte unde avem interese comune”.

La începutul acestui an, Ungaria și Rusia au încheiat un acord de cooperare privind construcția a două reactoare nucleare la centrala de la Paks. Acordul semnat la Moscova de premierul ungar Viktor Orban și de președintele rus Vladimir Putin prevede ca Rusia să pună la dispoziția Ungariei un credit de 10 miliarde de euro pentru construcția reactoarelor. Acordul reprezintă, practic, o încredințare directă a lucrării către compania rusă Rosatom, cu ocolirea normelor europene în domeniul achizițiilor publice.

Orban a spus că Ungaria caută să-și definească propriul sistem care să aducă prosperitate și stabilitate în următorii 20-30 ani, menționând că a copia Occidentul “e o dovadă de provincialism”.

“Dacă vrem să schimbăm tot ceea ce nu ne convine în lumea care ne înconjoară, atunci trebuie să creăm un sistem care să ne convină”, a spus Viktor Orban, care a susținut că liberalismul care a construit statul de bunăstare și-a epuizat deja resursele și “a început să se autoconsume”.

Orban a afirmat că nu neagă valorile liberale, dar această ideologie nu va fi elementul central al sistemului politic din Ungaria, atâta vreme cât partidul pe care îl conduce, FIDESZ, se va afla la putere, ci va conține “o abordare națională”.

“Sentimentul național este aur! Slujirea națiunii, sacrificiul pentru ceea ce este mai presus decât tine sunt de aur. Deci sentimentul național nu este un pericol, ci o energie pozitivă care ne poate mobiliza toate capacitățile” (Discursul premierului Ungariei la Chatham House, Institutul Regal pentru Afaceri Internationale, 11 octombrie 2013, Agerpres).

În completare și explicitare, “Zsolt Nemeth, președintele Comisiei parlamentare de politică externă, a declarat (29.07.2014/ Godollo), în cadrul reuniunii profesorilor de limbă și literatură maghiară din Bazinul Carpatic, că învățământul reprezintă cel mai important sector al politicii naționale ungare. Politicianul FIDESZ a subliniat că dăinuirea maghiarimii depinde de profesorii din afara granițelor Ungariei”. Într-o analiză din luna mai, George Friedman (Stratfor) face o comparație între Viktor Orban și liderul Ungariei dintre cele două războaie mondiale, Miklos Horthy.

Aurel I Rogojan

Notă: “În Ungaria, rata șomajului a scăzut, în cel de-al doilea trimestru al anului în curs, cu 2,3%, ajungând la 8%, comparativ cu perioada similară din 2013, potrivit datelor Oficiului Central de Statistică (KSH). (…)
Numărul angajaților a crescut cu 190 de mii, ajungând la 4.122.000 de persoane, ceea ce înseamnă o creștere de 4,8% față de perioada corespunzătoare din 2013. (…)”

Sursa: Ziaristi Online