Premierul moldovean Pavel Filip la ședința comună a guvernelor de la București și Chișinău: „Republica Moldova și România sunt două inimi gemene”

Prim-ministrul Pavel Filip se află într-o vizită de lucru în România. Șeful Executivului a fost întâmpinat la Piatra Neamț de omologul său român Sorin Grindeanu. Cei doi Premieri au avut o întrevedere tete-a-tete, după care discuțiile despre parteneriatul bilateral și posibilitățile de aprofundare a colaborării moldo-române, inclusiv prin lansarea a noi proiecte, au continuat la ședința în format restrâns a Guvernelor de la Chișinău și București informează redacția RBN Press Chișinău.

Cei doi premieri au răspuns întrebărilor presei acreditate la această ședință comună vis-a-vis de natura relațiilor dintre cele două state.

„Din punctul de vedere al României, noi promovăm o raportare corectă și principială cu Republica Moldova. Interlocutorul nostru principal la Chișinău este Guvernul Republicii Moldova și orice întâlnire de acest tip, cum a fost cea de azi și cea care va avea loc la Chișinău, întărește relațiile dintre România și Republica Moldova. Am spus și la început, că important este să ne concentrăm pe proiecte reale, concrete dar și tangibile. Doar opțiunea europeană poate aduce răspunsuri la așteptările cetățenilor Republicii Moldova și suntem gata să susținem Republica Moldova în calea sa europeană”, a declarat premierul român Sorin Grindeanu.

„Avem o relație foarte bună. Am discutat azi și faptul că relația noastră ține nu doar de declarații politice, dar și de acțiuni concrete. Cetățenii noștri trebuie să înțeleagă că relațiile între țări nu sunt doar declarative, dar sunt și realizate prin proiecte concrete. Republica Moldova este o țară parlamentară, iar Consituția îi oferă mai multă putere de decizie Parlamentului și Guvernului. Pe această cale vreau să menționez că nimic, absolut nimic nu se va schimba în relațiile noastre cu România și din contra ele vor deveni tot mai bune și mai bune, chiar dacă unora nu le place să audă aceste lucruri, Republica Moldova și România sunt două inimi gemene, care bat în același ritm. Și nu în zadar de fiecare dată când Republicii Moldova i-a fost mai greu, o primă mână de ajutor a venit din partea României. De aceea nu văd niciun motiv de îngrijorare în acest sens pentru că, așa cum a spus domnul Grindeanu raportarea este cu guvernul Republicii Moldova, așa cum este a celorlați parteneri de dezvoltare ai noștri, cum este a cu FMI, cu Banca Mondială, cu Uniunea Europeană”, a precizat Pavel Filip.

În debutul ședinței, Premierul Pavel Filip a mulțumit autorităților române pentru ospitalitate și deschidere, menţionând că această întâlnire este un bun prilej pentru a discuta despre posibilitățile de avansare pe agenda bilaterală și de a consolida prietenia dintre cele două state prin proiecte comune. „Suntem recunoscători pentru felul în care Romania a continuat să ajute Republica Moldova, aceasta contează mult pentru noi. După mai mult de un an de activitate a Guvernului Republicii Moldova putem constata că am reușit, în mare măsură, să stabilizăm şi să ameliorăm situaţia din ţară, pe plan politic, social, economic şi financiar. Totodată, avem deja lansate o serie de reforme care au ca scop îmbunătățirea calității vieții cetățenilor”, a declarat Pavel Filip.

Totodată, Premierul Republicii Moldova a apreciat disponibilitatea României de a acorda o asistenţă financiară rambursabilă Republcii Moldova în valoare de 150 milioane de euro pe o perioadă de cinci ani. Primele două tranșe din acest împrumut au fost transferate deja, în august 2016 și respectiv februarie 2017. În același timp, Pavel Filip a reiterat importanța valorificării cât mai bune a ajutorului financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat Republicii Moldova de către România în baza Acordului interguvernamental privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară. Până în prezent au fost acordate 22,44 milioane de euro din acest ajutor, iar în anul curent se planifică să fie valorificate aproximativ 15 milioane de euro, care vor fi alocate inclusiv pentru reparația grădinițelor și procurarea a 96 de microbuze școlare.

La rândul său, Premierul României a menționat că relația între România și Republica Moldova a fost și rămâne a fi una specială. Totodată, Sorin Grindeanu a apreciat realizările Guvernului de la Chișinău pe parcursul anului 2016, menţionând implementarea cu succes a Foii de parcurs cu reforme prioritare și aprobarea unui Acord cu Fondul Monetar Internațional. De asemenea, oficialul român a remarcat că experiența României poate servi drept o sursă de inspirație pentru parcursul european al Republicii Moldova.

„România pledează pentru continuarea reformelor. Vom susține și în continuare reformele privind întărirea instituțiilor de stat, consolidarea democrației și a statului de drept. Asistența română va continua să fie determinată de ritmul și ireversibilitatea reformelor structurale pe care vi le-ați asumat”, a declarat Sorin Grindeanu.

Oficialii au discutat și despre proiectele de interconexiune energetică între cele două țări. În context, Pavel Filip a spus că realizarea conectării Republicii Moldova la piața energetică europeană este foarte importantă pentru asigurarea securității energetice a țării. „Îmi exprim gratitudinea pentru asistența oferită în construcția conductei de gaz Iași-Ungheni şi reiterăm interesul pentru dezvoltarea de mai departe a acestui proiect, prin prelungirea gazoductului Iaşi-Ungheni până la Chişinău, pe teritoriul Republicii Moldova, şi până la Oneşti, în România. Totodată este important să continuăm proiectul de racordare a sistemului electric moldovenesc la cel românesc și european”, a accentuat Prim-ministrul Republicii Moldova.

De asemenea, în cadrul ședinței restrânse a celor două Guverne au fost punctate realizările obținute și au fost trasate prioritățile pentru parteneriatul bilateral în mai multe domenii. Printre acestea: cooperarea privind diversificarea infrastructurii de transport și a drumurilor, în domeniul afacerilor interne și migrației, mediului, inclusiv asigurarea cu apă potabilă a localităților de pe cele două maluri ale Prutului, colaborarea cultural-umanitară, militară, precum și în vederea fluidizării fluxului de cetățeni și mărfuri la punctele de trecere a frontierei.