Dacian Dumitrescu: Johny , te rog spune-mi povestea ta de viață , cum ai ajuns in Republica Moldova , cum ai primit cetățenia moldoveană, cum ai luptat cu comuniștii rusofoni de acolo , prin ce ai trecut , cum ai pătimit pentru credința ta că ” REPUBLICA MOLDOVA ESTE PAMÂNT ROMÂNESC ! „
John Onoje: Am venit în Republica Moldova în anul 1999, ca urmare a războiului civil din Sierra Leone. In acelas an am aplicat pentru statutul de refugiat la [Comisia Națiunilor Unite pentru Refugiati] UNHCR. În anul 2001, am primit statutul de refugiat, dar din păcate ei au refuzat să-mi dea documente in acest sens. In baza statutului de refugiat, in anul 2000, am început să studiez limba română la un curs organizat de UNHCR. Am studiat limba română din anul 2000 pana in 2001. Am invatat despre originea poporului din Basarabia și despre istoria poporului Român în general.
Când am ajuns în Republica Moldova prin Ucraina, nu am știut de problema ocupației ruseasti. In timpul studiului meu, am învățat că rușii au ocupat partea de est a Moldovei numită Transnistra, iar în timpul celui de al doilea război mondial 1939-1945 au ocupat Basarabia.
Deoarece UNHCR, a refuzat să-mi dea documentele ce atestau statutul meu de refugiat, viața mea a devenit foarte dificilă pentru in Republica Moldova.
După trei ani, in 2004, mi-au emis o carte de identitate de refugiat si am primit dreptul de a muncă . Apoi am început să lucrez la un restaurant, iar după aceea am început să vând ziare într-o stație de autobuz în Chisinau. Marturisesc ca nu studiat limba rusă și nu știu să vorbesc limba rusă. Din acest motiv , mafia rusă a început să ma caute , să mă ameninte cu moartea pentru ca eu nu vorbesc limba rusă . Nu imi dadeau voie să lucrez și în fiecare casă unde am stat cu chirie, veneau după câteva luni sa ma alunge din acea locuinta inchiriata.
Acestia, in general aveau control si putere peste toate casele închiriate din Republica Moldova iar aceasta situatie persista si azi. Cazul meu a devenit mai dificil când guvernul comunist Voronin, a venit la putere. Poliția a venit la locul unde lucram, m-au arestat si m-au dus la secția de poliție, au început să mă bată, sa ma loveasca și mi-au luat toți banii castigati din munca mea ca vanzator de ziare din ziua aceea. Acest lucru sa întâmplat în anul 2007, iar în 2008, seara, au venit in casa mea si m-au luat din nou la secția de poliție în jurul orei 4 dimineata și m-au forțat să semnez o hârtie, dupa care m-au inchis pentru 5 zile.
In spatiul unde am stat inchis la politie nu aveam pe unde dormi, nu aveam pat, eram privat de mancare si apa, etc. Acestea s-au întâmplat la secția de poliție Buicani-Sculanca. Dupa cinci zile m-au eliberat.
În anul 2009, guvernul comunist s-a prăbușit și alianța pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană a venit la putere .
Pentru ca locuiam în Republica Moldova de mai mult de 8 ani, am decis sa aplic pentru cetatenie, lucru care nu a fost posibil când comunistii au fost la putere . Noul guvern a refuzat să schimbe lucrătorii comuniștii din poliție . Datorita lor, cererea mea a fost respinsă și m-am dus la Curtea Apel care mi-a dat castig de cauza si am primit dreptul de a aplica pentru cetatenie . Am trecut deja examenele la testul de limba română si Constituția Moldovei. Curtea de apel mi-a acordat dreptul de a avea cetățenia în anul 2010 și în ianuarie 2011, am primit cetățenia Republicii Moldova.
Cu ajutorul Hyde Park, o organizație de drept umanitar, mi s-a acordat suportul necesat si sprijinul fata de numeroasele proteste pe care le-am facut si care au inlesnit procesul de acordare a cetateniei.
Comuniștii și mafia rusa au continuat să ma hartuiasca in fiecare zi. Comuniști, separatiștii și Rosca de la PPCD, au vrut să dea jos de la guvernare Alianța pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, organizând mitinguri si proteste de strada . Am format si eu impreuna cu altii un grup protestatar anti-comunist in luna ianuarie 2012. Acest grup este format din cei deportați în Siberia și Rusia Azerbajan 1939 – 1945 și din cei care au pierdut pe cei dragi in deportari. Acest grup sa constituit intr-o formidabila forta de protest care se intrunea in fiecare sambata si duminica.
În 18 febuarie, 2012, liderul comunistilor,Vladimir Voronin a facut un comentariu rasist împotriva mea și cu ajutorul Amnesty International Chișinău, am scris o petiție la Procuratură Municipală. Aici procurorul a respins cererea mea, iar cazul a fost respins . In 19 februarie 2012, am fost din nou bătut de poliție în timpul protestelor mele in potriva comuniștilor, in zona de la metrou Ștefan cel Mare langa strada Ismail, în interiorul toaletei din subteran. Am mers la spital unde am primit tratament și am luat documente care atesta vatamarea corporala . Am dat aceste documente poliției și procuraturii, dar în cele din urmă am primit un refuz care stopat inaintarea actiunii in justitie.
Intre timp, comuniștii și mafiotii care controleaza toate casele închiriate m-au dat afara din apartment. Ne mai avand loc lunde sa stau, mi-am luat proprietățile și bunurile mele si m-am asezat în fața biroului primului ministru, solicitând ajutor. Primarul Chirtoacă a refuzat să-mi dea un aparthment pe credit. Primaria și Comisariatul de politie, au facut apel la Curtea Suprema . Curtea Suprema a dispus mutarea mea departe de Piata Mari Adunări Nationale. Comunistii din politie si-au trimis colaboratorii pentru a-mi lua toate bunurile ce se aflau in cortul pus de mine in fata cladirii biroului primului ministru. Pana in prezent continua sa refuze sa-mi returneze bunurile luate. Acest caz, se află în vizorul Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, Franța.
Protestele mele au generat o tensiune intre mine si guvernul de la Chisinau, atunci când am protestat împotriva lui Seghei Lavrov, ministrul rus de Externe, când a venit la Chișinău în anul 2011, împotriva ocupației ruse din Moldova-Transnistria. Procurorul Lilia Popa , din procuratura Buican ma trimis în judecată, dar am castigat, insa ea mi-a dat o amendă de 1200 lei. Mafia rusa si comunistii din politie cauta mereu o modalitate de a mă aresta și de a ma baga în închisoare chiar si azi .
Eu sunt un activist pentru drepturile omului si am o puternica credinta in libertate.
Va multumesc pentru intelegere.
John Onoje pentru RBN PRESS
Dacian Dumirescu
John Onoje video :