Piramida Holografică din Munții Ceahlău Foto și Video 2013

Imagini spectaculoase,  unice,  surprinse de operatorul video in Muntii Ceahlau…

Piramida spațială de pe muntele Ceahlău, fenomenul din ziua Schimbării la Față

În fiecare an, de 6 august, zeci de curioși urcă pe vârful Toaca pentru a vedea cum umbrele muntelui se contopesc într-o piramidă spațială. Fenomenul, unic în România, are o explicație științifică, dar este înconjurat și de o aură de mister.

Umbra piramidală, spațială sau holografică – iată doar câteva din denumirile date fenomenului care se produce pe muntele Ceahlău în primele zile ale lunii august și are intensitate maximă pe data de 6, atunci când creștinii ortodocși serbează „Schimbarea la Față”.   Cei care vor să urmărească pe viu această minune a naturii trebuie să îndeplinească două condiții: să se trezească dis-de-dimineață (ori să înnopteze sus pe munte) și să fie înainte de răsărit pe vârful Toaca (1.904 m). O altă condiție, capriciu al naturii care joacă feste deseori, este ca linia orizontului spre est să nu fie blurată de plafonul de nori în momentul în care soarele își face apariția.   Pietreanul Mihai Marin, pasionat de fotografie și de fenomenul piramidei de pe Ceahlăul, a studiat și a imortalizat de aproape 15 de ani ceea ce se întâmplă timp de aproximativ 80 de minute în diminețile de pe 6 august.   „Este o

Piramida Holografica vazuta de pe Varful Toaca – Muntii Ceahlau (Foto de Mihai Marin)

compunere de minimum patru umbre. Vârful Toaca are formă de piramidă regulată cu baza un pătrat, iar sub acțiunea razelor solare dinspre est, are o umbră în formă de triunghi isoscel. Stânca Piatra Ciobanului, fiind mai mică și mai joasă, face altă umbră, prelungă. La fel, Piatra Vulcanului și Panaghia. Peste toate se suprapune lumina ce trece prin șaua muntelui. Pe 6 august, dimineața, datorită poziției soarelui, toate umbrele se unesc la vârf și se creează o imagine magnifică tridimensională, ca holograma unei piramide”, spune Mihai Marin.   Cu alte cuvinte, suprapunerea perfectă a vârfului umbrelor nu se întâmplă decât atunci când soarele răsare dintr-o anumită poziție. Nemțeanul susține că a fost stârnit să studieze fenomenul de pe Ceahlău de un alt pasionat al muntelui, profesorul de geologie Nicolae Țicleanu de la Institutul din București.

Ceahlaul Muntele Sfant al Dacilor

Varful Toaca

După ce a cunoscut acest fenomen optic, Mihai Marin a urcat foarte des pe Ceahlău, ca să-l studieze și să-l înțeleagă. El recunoaște că, la început, piramida Ceahlăului avea o aură de mister, chiar mistică. Studiul l-a lămurit că este vorba de un fenomen optic în care mai multe umbre se aranjează perfect, dar au mai rămas câteva întrebări fără răspuns.   „Geometria muntelui și optica sunt foarte precise, fiecare stâncă își are rolul ei în schema asta geometrică și te întrebi dacă nu este vreo legătură între sanctuarul dacic recunoscut de pe Ceahlău și acest fenomen natural. Mai departe, putem accepta că oamenii din vechime au modelat un pic muntele, pentru ca fenomenul optic să fie perfect?“.

Dincolo de fenomenul fizic în sine, interesant este că pe 6 august, an de an, sătenii de la poalele masivului, chiar și cei de vârste înaintate, iau în piept Ceahlăul pentru a fi prezenți la slujba de Schimbare la Față a Domnului care se oficiază la schitul ridicat în vârf. Pelerinajul are se pare, origini chiar mai îndepărtate de vremurile creștine, cunoscut fiind obiceiul dacilor liberi care trăiau prin aceste părți să mulțumească muntelui.   „Muntele Ceahlău este plin de sacralitate prin faptul că, de-a lungul timpului, oamenii l-au asociat cu Olimpul Moldovei, dar și cu istoria  precreștină. Se zicea că Zamolxe, zeul dacilor ar fi sălășluit pe acest munte”, spune Constantin Andraș, șeful serviciului de pază din Parcul Național Ceahlău. Și mai interesant este că doar Ceahlăul și muntele Găina, din țară, au o sărbătoare recunoscută a muntelui, celebrată de populația care i se închină o dată în an.   „Ceahlăul a devenit sacru pentru că odată cu apariția creștinismului, aici s-au stabilit diferiți sihaștri care au fondat schiturile și bisericile de pe munte. Locul căpătând puteri spirituale, oamenii au continuat să urce spre vârful muntelui, singurul cu hram din România, similiar Athos-ului din Grecia”, a mai spus Constantin Andraș. O legendă spune că cei care se întalnesc pe muntele sfânt Ceahlău rămân legați într-un fel sau altul, pentru totdeauna.

 Sursa textului: adevarul.ro