Petrișor Peiu de la Fundația Universitară a Mării Negre (FUMN) îi dă replica lui Cristian Tudor Poepscu referitor la opiniile enunțate vis-a-vis de o eventuală reunificare a României cu Basarabia enunțate cu prilejul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie din R. Moldova. „inoportunitatea reunificării României și Republicii Moldova”
Stimate domnule Cristian Tudor Popescu,
Apreciez de mulți ani talentul dumneavoastră polemic, care se bazează, fără îndoială, pe o cultură solidă și pe o mare capacitate de a corela diverse categorii. Vă mărturisesc că, nu de puține ori, opiniile dumneavoastră au dat, cum se spune „ora exacta” în ceea ce privește judecarea unor subiecte controversate de către opinia publică.
Am citit cu interes și, de ce să n-o spun, cu mâhnire, intervenția dumneavoastră prilejuită de alegerile din 30 noiembrie din Republica Moldova și mai ales considerațiile referitoare la inoportunitatea reunificării României și Republicii Moldova.
Am citit cu dezamăgire pasajele referitoare la Reunificare pentru că mi-am dat seama că ați căzut, cu ușurință de această dată, în capcana judecăților facile, superficiale și nu ați încercat să vedeți în profunzime.
Trecând peste aspectele emoționale ale subiectului reunificării, îmi permit să vă atrag atenția asupra unor aspecte care țin de ordin economic (în sfera concretului):
Distanța între performanțele celor două economii este mare, în raport de 5:1 după indicatorul PIB/capita, dar ea crește neîncetat din 1990 (când se afla în raportul 1,5:1) și va crește în continuare cu o pantă lină, dar va crește; acestea sunt previziunile unanime ale analiștilor instituțiilor internaționale (FMI, Banca Mondială etc.);
Practic, cu cât mai târziu se va produce reunificarea, cu atât va fi mai „scumpă” și mai dureroasă;
În lume există două situații extreme similare: cazul celor două state germane (RFG și RDG) și cazul celor două state coreene (Republica Coreea și RPD Coreeană); în momentul reunificării Germaniei, raportul între performanțele economice era de 2,5:1, iar raportul între mărimea țărilor era de 4:1- reunificarea a „costat” un PIB al Germaniei din 1990 pe o durată de 20 ani; în cazul celor două state coreene, raportul între PIB/capita este de peste 20:1 și raportul între mărimea țărilor este 2:1, ceea ce face ca estimarea costurilor de reunificare să fie foarte dificilă și să ajungă la două PIB-uri actuale ale puternicei economii sudice; în plus modelul de reunificare KIM (Korean Integration Model), realizat de către Ministerul Integrării de la Seul, este dispus pe mai multe trepte temporale și este proiectat să se desfășoare pe parcursul a 50 ani;
România reunificată ar deveni o țară cu 25 milioane de locuitori, iar noua dimensiune a economiei ar putea deveni scânteia care să conducă la o creștere anuală de peste 5%, obiectiv pe care nici noi, nici Republica Moldova nu reușim să îl atingem altfel;
Este ușor de prevăzut că procesul de integrare în UE al Republicii Moldova va fi unul lung și dureros, pe când în cazul reunificării, acest teritoriu ar intra direct într-o logică de absorbție a fondurilor structurale, specifică oricărui stat membru; gândiți-vă numai că imensa suprafață agricolă a Basarabiei ar putea beneficia de subvenția la hectar aferentă Politicii Agricole Comune (PAC).Iată, domnule Cristian Tudor Popescu, suficiente argumente pentru a reconsidera judecata dumneavoastră referitoare la oportunitatea reunificării celor două state românești.
Aș dori să adaug și faptul că „prudența” actualului premier Iurie Leancă referitoare la NATO este un semn de neînțelegere a realităților lumii de azi din partea unor politicieni „moldoveniști”: nu există niciun caz de țară fostă comunistă care s-a integrat în UE fără a fi, mai înainte, membru NATO; nu există nicio garanție reală de securitate pentru Republica Moldova în afara unei posibile umbrele NATO. Este adevarat că ar fi foarte dificil ca Republica Moldova să se integreze în NATO, în schimb reunificarea cu România ar oferi și aici o soluție mai rapidă și mai puțin dureroasă.
Vă mai rog, domnule Cristian Tudor Popescu să faceți un exercițiu de imaginație și să încercați să vedeți cam ce presupune păstrarea actualei divizări pentru Republica Moldova: „încătușarea” într-o zona gri, cu economia expusă capriciilor Moscovei, cu o societate profund divizată și fără o perspectivă reală a parcursului european.
Cu stimă,
Petrișor Peiu
Fundația Universitară a Mării Negre (FUMN)
Sursa: fumn.eu
Foto – R.B.N. Press – Românii din Bălți (R. Moldova) sărbătorind Ziua Unirii Basarabiei cu România (martie 2014)