București și Cernăuți, gazde pentru lansarea volumului al II-lea al lucrării documentare „Călătorii identitare. Românii megieși” al autorului Mihai Nicolae 
VIDEO: „NAȚIONAL și GLOBAL în societatea contemporană” – dezbatere la Muzeul Naţional al Țăranului Român 
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) lansează astăzi, 21 februarie, Sesiunea de finanțare nerambursabilă pentru anul 2024. 
Se lansează prima ediție în limba română a volumului „BASARABIA raport politico-economic”, important document istoric al Comisiei Hoover pentru România, în 1919 
Finalizare proiect Punte peste veacuri al AC Ținutul Neamțului 
Muzică și incluziune – proiect încheiat al Asociației Omis în decembrie 2023 
Proiectul Tradiții de Crăciun al Asociației Omis – 2023 
Documentarul „Vasile Tărâțeanu – Arcașul neamului românesc din nordul Bucovinei” va fi lansat și la București 
Profesorul Virgil COMAN un neobosit susținător al luptei românilor din Peninsula Balcanică va fi omagiat la București 
La Muzeul Țăranului Român se va sărbători 105 ani de la Unirea Bucovinei cu România Cancelarul german Angela Merkel și președintele rus Vladimir Putin negociază în secret un plan privind soluționarea pașnică a crizei din Ucraina, prin care, în schimbul suveranitățiii Crimeei, să fie acordate garanții în domeniul securității energetice și comerțului, susține publicația „The Independent”.
Planul de pace la care lucrează Angela Merkel și Vladimir Putin se articulează în jurul a două ambiții principale, și anume stabilizarea frontierelor Ucrainei și furnizarea unui ajutor economic consistent printr-un nou acord în domeniul energiei care să asigure securitatea livrărilor de gaze.
Cel mai controversat lucru constă în faptul că, în cazul în care planul lui Merkel va fi acceptat de către ruși, comunitatea internațională va fi nevoită să recunoască independența Crimeei și anexarea ei de către Rusia, un lucru pe care anumiți membri ONU l-ar putea considera greu de acceptat.
Potrivit ziarului, surse apropiate acestor negocieri secrete afirmă că prima parte a planului, cu privire la stabilizare, cere Rusiei să-și retragă sprijinul financiar și militar acordat diverselor grupări separatiste care operează în estul Ucrainei. În cadrul unui eventual acord, această regiune ar urma să primească anumite puteri descentralizate.
Concomitent, continuă „The Independent”, președintele ucrainean Petro Poroșenko ar accepta că nu ceară aderarea la NATO. În schimb, Putin va căuta să nu blocheze sau să se amestece în noile relații comerciale ale Ucrainei cu Uniunea Europeană (UE), potrivit unui pact semnat în urmă cu câteva săptămâni.
În al doilea rând, potrivit publicației britanice, Ucrainei i se va oferi un nou acord pe termen lung cu gigantul rusesc Gazprom, cu privire la livrări de gaze naturale și prețul acestora. În prezent nu există niciun acord, rezervele de gaze naturale ale Ucrainei scad și ar urma să fie epuizate înainte de venirea iernii, țara riscând o ruină economică și socială.
Despăgubiri de un miliard de dolari
De asemenea, potrivit acordului, Rusia ar urma să despăgubească Ucraina printr-un pachet financiar în valoare de un miliard de dolari pentru pierderile la încasarea chiriei în schimbul staționării Flotei ruse în Crimeea și portul Sevastopol de la Marea Neagră până la proclamarea independenței în martie, mai scrie ziarul.
Însă aceste încercări ale lui Merkel de intermediere între Putin și Poroșenko au fost afectate de doborârea în estul țării a avionului malaysian care efectua zborul MH17.
Cu toate acestea, surse care au luat parte la negocieri au declarat, miercuri, pentru „The Independent” că „planul german de pace se află în continuare pe masă și este singurul. Negocierile se află într-un punct mort din cauza dezastrului MH17, dar se așteaptă să fie reluate imediat ce are loc investigația”.
„Este în interesul tuturor să se ajungă la un acord. Să sperăm că negocierile vor fi reluate, dacă se va ajunge la un rezultat satisfăcător în anchetele care se desfășoară în prezent asupra cauzelor catastrofei MH17”, a adăugat sursa citată.
Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe a declarat pentru The Independent că nu știe nimic despre existența unor asemenea negocieri. El a adăugat că este foarte probabil ca fie Statele Unite, fie Marea Britanie să nu fie de acord cu recunoașterea controlului Rusiei asupra Crimeei.
La serviciul de presă al Ambasadei Germaniei, nu era nimeni disponibil miercuri, adaugă ziarul.
O soluționare a crizei actuale este convenabilă pentru germani, Rusia fiind singurul lor partener comercial important.
Angela Merkel a consolidat semnificativ axa ruso-germană în mandatele sale, iar până la prăbușirea MH17 Guvernul german s-a opus cu fermitate impunerii unor sancțiuni comerciale, dar și din motive diploamtice, comentează „The Independent”.
Deși Rusia asigură aproximativ o treime din necesarul de gaze în UE prin conducte care traversează Ucraina, Germania are propriile conducte care asigură legătura, separat, cu Rusia, fiind mai puțin vulnerabilă la acest capitol ca alte state europene.
Un rol central în orice acord în domeniul gazelor naturale cu Gazprom l-ar juca unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri ucraineni, Dmitro Firtaș. El a negociat primul mare acord în domeniu între Ucraina și Rusia pentru perioada 2006-2009. În prezent, acesta se află la Viena, de unde luptă împotriva unei cereri de extrădare din partea Statelor Unite.
Însă Dmitro Firtaș are relații apropiate cu lideri ruși și ucraineni – l-a susținut pe Poroșenko – și a acționat ca om de legătură, din umbră, la toate nivelurile.
