Peste 20 de mii de etnici ucraineni şi români din nordul Bucovinei au mers într-un pelerinaj de 42 de kilometri de la Cernăuţi până la Mănăstirea Creşciatic. Aşa-zisul Drum al Crucii este organizat de 3 decenii, în ajunul sărbătorii Sfântul Ioan Botezătorul pe stil vechi. Din cauza pandemiei, pelerinajul nu a mai fost organizat anul trecut dar credincioşii s-au mobilizat în număr mare în acest an şi s-au rugat pentru ca viaţa să revină la normalitate.
Coloana formată din cei aproape 20 de mii de credincioşi s-a întins pe o distanţă de aproape 10 kilometri. Pelerinii au luat cu ei icoane şi prapuri din bisericile localităţilor din care provin şi le-au dus până la Mănăstirea Creşciatec.
„Mulţumim Domnului pentru că în fiecare an ne dă putere şi răbdare ca să parcurgem aşa o cale, calea spre adevăr, calea spre veşnicie. Şi cu câţi suntem mai mulţi, cu atât puterea noastră este mai tare. Avem un prieten, îl luăm şi pe dânsul , pe altul, pe altul şi aşa noi ne unim şi vom fi mai tari”.
Pelerinii au parcurs cei 42 de kilometri în 13 ore, timp în care au făcut un singur popas, de o oră, în oraşul Zastavna. Acolo au fost întâmpinaţi de localnicii cu bucate tradiţionale bucovinene de post.
„Acesta pentru mine e al cincilea drum. O bucurie sufletească şi când mergi pe drum îţi pare că toate puterile de sus merg alături cu noi. După rugăciunea sfântului Ioan Botezătorul, naşterea căruia noi o prăznuim în zilele acestea, să fie pace , sănătate în ţara noastră, în familiile noastre. Să avem posibilitate să umblăm la sfitele biserici şi să ne rugăm”.
Pelerinajul s-a încheiat Mănăstirea Creşciatec, unul dintre cele mai importante obiective turistice din regiunea Cernăuţi. La mânăstire există un izvor despre care se spune că este sfânt şi are apa tămăduitoare.
„Nimeni nu merge după apă într-o fântână deşartă, fiecare merge unde este apă. Aşa şi aici este harul lui Dumnezeu, dragostea unde duce biserica noastră la mântuire. Sunt împlinită, sunt bucuroasă, nu vă pot spune, din tot sufletul şi din toată inima că am ajuns la acestă frumoasă sărbătoare aici împreună cu toată lumea”.
Cei mai mulţi dintre pelerine au petrecut noaptea la mănăstire, iar astăzi au participat la hramul lăcaşului sfânt.
Reportajul video poate fi vizionat pe pagina TVR Moldova, de unde a fost preluată de altfel și știrea:
O istorie a Mănăstirii Creșciatic (Хрещатик în ucraineană , respectiv Khreshchatyk în alfabet latin) poate fi consultată la pagina:
https://ua.igotoworld.com/en/poi_object/68814_kreschatickiy-monastyr.htm)
Mănăstirea a fost fondată în secolul 17 având legătură cu Mănăstirea Maniava. Motivul relocării a fost conflictul cu Biserica Greco-Catolică. Biserica Mănăstirii, conform legendelor, a fost construită de un comerciant sârb, Theodor. Noaptea a văzut sursa unei lumini neobișnuite și pentru că a fost profund impresionat de spiritualitatea locului, a decis să rămână. Altă legendă spune că noaptea s-a rătăcit și era să cadă în adâncul râului Nistru. Mulțumită călugărilor a găsit drumul și s-a salvat. Și-a manifestat mulțumirea în acest loc, rămânând.
În 1786 Mănăstirea a fost închisă din nou, prin decretul Împăratului Austro-Ungariei. Biserica a fost lăsată în ruină. Complexul mănăstiresc a fost avariat grav în timpul Primului Război Mondial. A fost restaurată ca Mănăstire în 1931, prin decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
În 1962 sovieticii închid din nou Mănăstirea. Clădirile sunt folosite ca centru de agrement și, posibil, pentru administrarea extragerii de ape minerale. La 7 august 1991 Sinodul Bisericii Ortodoxe decide să se redeschidă ca și Mănăstire.
Mănăstirea este situată pe locul unei peșteri antice în care au viețuit inițial călugării. Locul oferă o panoramă impresionantă către orașul Zalischyky pe partea opusă a râului.
Ea este situată oficial în regiunea Khreshchatyk Zastavnivsky, în raza autostrăzii M19 Ternopil – Cernăuți.