Pe fondul noului statut special NATO în Serbia, Moscova testează limitele influenței sale asupra guvernului de la Belgrad în problema Bazei de la Niș

Centrul Umanitar din Nis (o bază militară pentru intervenții în caz de dezastre) a devenit un punct major de presiune al Moscovei asupra Belgradului. Rusia acordă o atenție specială acestui Centru deoarece situația în ansamblu de notă un indicator al temperaturii relațiilor ruso-sârbe și totodată un răspuns la întrebarea dacă Serbia mai este încă sau nu, un stat neutru din punct de vedere militar?

De obicei, presiunile de tipul menționat mai sus, sunt canalizate prin activități diplomatice. Un exemplu recent, președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, s-a întâlnit pe 17 octombrie cu ambasadorul Rusiei Alexander Chepurin, care a subliniat că, din cauza volumului de muncă foarte mare, este necesară, cât mai curând posibil, rezolvarea statutului centrului umanitar ruso-sârb al bazei de la Nis. Președintele Vucic a subliniat că Serbia va fi fidelă în continuare politicii de independență și de neutralitate asumate și în acest sens va continua să dezvolte relațiile bune cu Rusia, în interesul reciproc.

Cabinetul președintelui sârb, Aleksandar Vucic, a declarat că, în timpul întâlniri de marți, 17 octombrie, cu ambasadorul rus în Serbia, Alexander Chepurin l-a îndemnat să rezolve statutul centrului „cât mai curând posibil“ din cauza „volumului activității sale.“

Prim-ministrul sârb Ana Brnabic a spus că „nici Moscova, nici Washington“ nu va influența decizia guvernului său cu privire la statutul centrului.

Motivul real din spatele presiunii rusești îl reprezintă de fapt, nemulțumiriea Moscovei față de noul statut al NATO în Serbia. Recent, personalul și soldații NATO au primit un statut special în Republica Serbia și anume imunitate diplomatică deplină. În schimb acest statut a fost refuzat până acum angajaților ruși ai centrului din baza Niș. Semnătura de pe recentul acord cu NATO al Serbiei îi deranjează cu atât mai mult pe ruși, care niciodată nu au impus sau condiționat un astfel de statut special, pentru nici unul dintre funcționarii ruși aflați în Serbia, din 2014 încoace.

Nu întâmplător, întrevederea Vucic – Chepurin, a avut loc la doar câteva zile după tensionarea relațiilor dintre Vulcic și ambasadorul SUA Kyle Scott. Motivul aparent al tensiunilor ar fi fost situația generalului sârb Vladimir Lazarevic și a altor generali ai armatei sârbe condamnați de Tribunalul Penal Internaţional. Dar după cum scria presa sârbă, cauza reală a oricărei nemulțumiri și tensiuni cu americanii, au ca substrat cooperarea militară sârbă cu Federația Rusă. Iar acum, presiunile venite dinspre Moscova sunt legate tocmai de problemele „umanitare“ ale Centrului de la Niș.

„Se pare că avem soarta țărilor mici”, declara recent Aleksandr Joksimovic, preşedinte al Centrului pentru Politică Externă din Serbia care a comentat în presa sârbă recentele tensiuni și presiuni asupra Serbiei dinspre SUA și Rusia.

„(țări mici n.r.) …care sunt sub presiuni constante, când de la unul, când de la celălalt (SUA-Rusia n.r.). Încrederea, fără îndoială, este subminată de problema Centrului Rus (de la Niș) care a devenit o chestiune de evaluare pe de o parte a neutralității militare și a preferințelor Serbiei către valorile occidentale pe de altă parte. Neîncrederea dintre Occident și Rusia este atât de mare încât centrul Umanitar de la Niș, o instituție care reunește nu mai mult de patruzeci de profesioniști din Rusia și Serbia – devine o problemă de importantă majoră care trebuie discutată la cel mai înalt nivel.

Atribuirea unei de importanțe așa de mari acestui Centru, justificate sau nu, este irelevantă,  pentru că avem o situație în care ni se îngustează spațiul de manevră. Până în prezent, nu există semne de relaxare a relațiilor dintre Rusia și Statele Unite, și vom suferi presiuni, atât timp cât vor dura aceste tensiuni – a conchis Joksimovic.

Întrebarea este care vor fi consecințele refuzului Belgradului de a acorda Centrul rus de la Niș, o poziție privilegiată?

„În cazul unui refuz, deși Rusia este o mare putere mondială, consecințele ar fi destul de mici și s-ar reflecta negativ în câteva puncte de interes”,  a declarat recent pentru presa sârbă analistul Dusan Janjic.

„-Poate fi sfârșitul carierelor politice ale unor oameni care depind diect de sprijinul rus… În problema cooperării economice, de asemenea, nu ar trebui să fie o problemă, dar atunci când vine vorba de Kosovo… Azi, rușii susțin poziția Belgradului…” a spusi Janjic.

Ce doresc de fapt ruși acum?

Statut diplomatic pentru personalul rus din Centrul Umanitar din Nis, protecția față de orice urmărire penală în țara gazdă. Acceptarea pașapoartelor diplomatice ar da poseorilor acestora posibilitatea de a se bucura de această imunitate. Rușii insistă că statutul diplomatic de care ar beneficia Centrul în cauză ar fi un semn „că sunt bine veniți” și insistă, de asemenea, ca nici o autoritate de stat sârbă să nu intre în Centru fără acordul șefului acestuia. Ma doresc inviolabilitatea documentelor și corespondenței, chiar și în cazul unei situații iminente de război. Ca și în cazul misiunilor diplomatice, rușii mai vor ca mărfurile trimise la Centru să fie scutite de taxe vamale sau TVA, și de controlul acestora…

Anterior acestei situații, Statele Unite ale Americii a acuzat Centrul Umanitar ruso-sârbă din Nis  că este de fapt o bază de spionaj în zona balcanilor și a țărilor membre NATO din regiune.

În replică, Ministerul rus de Externe, prin purtatorul de cuvant Maria Zakharova a criticat acuzele Statelor Unite ale Americii,  la adresa Centrul Umanitar ruso-sârb din Nis, ca fiind cu totul absurde.

„Au existat unele, acuzații fanteziste absolut absurde și de neconceput nici în cele mai grave situații din timpul războiului rece. Ei vorbesc despre un presupus cuib de spioni ruși în Balcani, care poate pune contingentul american în Kosovo în pericol“ declarație dată joi (22 iunie), comentând declarațiile unor oficiali americani.

#Zakharova: We urge #Washington to end speculation and self-intimidation over the alleged #Russian spies in #Nis, #Serbia pic.twitter.com/yFkC9TJnGD

— MFA Russia 🇷🇺 (@mfa_russia) June 22, 2017

Tot atunci, Statele Unite ale Americii prin secretarul asistent adjunct de stat pentru afaceri europene și eurasiatice, Hoyt Brian Yee, a declarat că „SUA a fost preocupată atât de mult de acest Centru, pentru ceea ce este acum, dar, pentru ceea ce ar putea deveni dacă primește ceea ce Rusia a cerut de la Serbia, un fel de statut special, un statut de imunitate diplomatică“ , a scris Vocea Americii.

Rusia a negat că ar vrea să creeze o instalație militară în Serbia.

Autor: Marian CLENCIU – romaniabreakingnews.ro