Klaus Iohannis dorește să poziționeze România pe un loc de lider în ceea ce privește aplicarea politicilor UE destinate spațiului est-european – consideră analistul Oleksandr Sușko. Acesta mai menționează că nu crede că va exista o „reacție serioasă” din partea Moscovei, după ce Petro Poroșenko și Klaus Iohannis au anunțat că au convenit ca România și Ucraina să-și coordoneze poziția în privința conflictului transnistrean.
România a decis să profite de faptul că există divergențe între capitalele Grupului de la Vișegrad, inițiativă formată din Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria – consideră directorul științific al Institutului de de Cooperare Euro-Atlantică din Kiev, Oleksandr Sușko.
În opinia expertului, expusă într-un interviu acordat publicației online From-UA în contextul vizitei președintelui Klaus Iohannis la Kiev, „dacă anterior România era interesată mai mult de relația cu Republica Moldova, în acest moment, Bucureștiul își manifestă disponibilitatea de a recurge la o abordare regională mai coerentă„.
„În primul rând, românii intenționează să înceapă din poziția consolidată a UE, iar, pe de altă parte, să identifice puncte comune de interes cu Ucraina, în calitate de partener” – consideră Oleksandr Sușko.
În ceea ce privește declarația președintelui privind disponibilitatea de a sprijini reintegrarea Transnistriei în Republica Moldova, analistul menționează că, pe de o parte, România transmite că este mult mai interesată să se implice soluționarea acestui conflict, iar, pe de altă parte, sugerează gradul de pregătire al Bucureștiului pentru a deveni un lider în Uniunea Europeană.
Potrivit lui Oleksandr Sușko, președintele Klaus Iohannis dorește să poziționeze România pe un loc de lider în ceea ce privește aplicarea politicilor UE destinate spațiului est-european, subliniind că aceasta este, de fapt, strategia noului președinte de la București.
„Până acum, România a stat deoparte, implicarea Bucureștiului în politica est-europeană a UE fiind, de multe ori, lipsită de consistență. Noua abordare, însă, este mult mai promițătoare, întrucât reflectă încercările actualei conduceri a României de a lua locul unuia dintre liderii Europei de Est și, eventual, de a umple golul rămas în Europa Centrală ca urmare a destrămării de facto a Grupului de la Vișegrad” – explică expertul, adăugând că, din cauza poziției liderilor din Ungaria, Slovacia și Cehia, Grupul de la Vișegrad nu mai poate efectua o politică externă ‘estică’ bine coordonată.
Cât despre reglementarea transnistreană, Sușko este de părere că nu există șanse reale ca situația să se rezolve într-un termen scurt.
„Dar acest aspect nu înlătură de pe ordinea de zi a procesului de coordonare a pozițiilor (româno-ucrainene, n.red). În plus, este foarte bine că Bucureștiul și Kievul, în calitate vecini ai Moldovei, au convenit asupra coordonării acțiunilor în această problemă” – adaugă analistul ucrainean.
Totodată, Oleksandr Sușko menționează că nu crede că va exista o „reacție serioasă” din partea Moscovei, după ce Petro Poroșenko și Klaus Iohannis au anunțat că au convenit ca România și Ucraina să-și coordoneze poziția în privința conflictului transnistrean.
„Este clar că Moscova caută tot felul de posibilități prin care să fragilizeze unitatea europeană în toate privințele, dar eforturile sale în acest sens nu vizează România. Prin urmare, nu cred că va exista o reacție specială, având în vedere că nu este nimic extraordinar în declarațiile președinților român și ucrainean. Rusia poate afirma doar că România nu participă în mod la negocieri și la procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Adică România nu intră în formatul 5+2, care include Ucraina, Rusia, OSCE, Chișinău și Tiraspol, precum și UE și SUA, în calitate de observatori. Astfel, dacă Rusia va încerca să dezavueze rolul Bucureștiului, se va axa exact pe acest aspect, că România nu este parte din format” – a mai explicat directorul științific al Institutului de de Cooperare Euro-Atlantică din Kiev, Oleksandr Sușko.
Autor: Sergiu Dan / Etransmedia.ro prin România Breaking News