ROMÂNIA BREAKING NEWS

, / 1899 0

Nava românească Mare Nigrum, cea mai mare și mai impresionantă navă de cercetare din Marea Neagră

Cea mai mare navă de cercetare în Marea Neagră. Exploratorii români se pot mândri că păşesc pe urmele vestitului Jean Jacques Cousteau cu ajutorul unei nave pe cinste. Este vorba despre vasul de cercetare, Mare Nigrum, pe care cercetătorii l-au supranumit „Calypso” al României. "În Marea Neagră este cea mai mare navă de cercetare, bulgarii au o navă mai mică de 1200 de tone. A noastră are 3000 de tone, lungimea de 80 de metri. Asta este o investiție care a fost făcută de Ministerul Cercetării", a mai spus geologul. Dacă o navă nouă de cercetare ar costa 70-80 milioane de euro, cercetătorul spune că Mare Nigrum nu a costat mai mult de patru milioane de euro.
SHARE

Gheața care arde, îngrășământul-minune care ar aduce o creștere de productivitate de până la 30 la sută sau nisipul care ar putea fi folosit la reabilitarea plajelor sunt doar câteva dintre resursele care se găsesc în Marea Neagră. Puțini știu însă că România deține cea mai mare navă de cercetare geologică marină.

Istoria acesteia începe încă din comunism. Primele investigații geologice marine în România au început, în mod sistematic, abia în anul 1969. La vremea aceea fostul director al Institutului, care astăzi poartă numele de Geoecomar, profesorul Nicolae Panin, era trimis la un curs de specializare în Franța.

Cursul a deschis noi orizonturi cercetătorului, care avea să propună introducerea în cercetare a unei nave oceanografice. „Am fost plecat un an în Franța în 1968, la un curs de specializare. Chiar dacă vorbim de perioada comunismului, profesorul meu a garantat pentru întoarcerea mea în țară, a fost o ferestruică de oarecare libertate. Când m-am întors am făcut câteva propuneri, care au coincis și cu interesul petroliștilor, cu eventualele zăcăminte de țiței din Marea Neagră”, povestește Nicolae Panin, acum consilier la Institutul Geoecomar.

Potrivit acestuia, în 1969 au început niște lucrări de explorare pentru țiței făcute de petroliști, iar Institutul Geologic a început cercetarea de geologie marină. „Pe vremea aia nu exista o navă de cercetare specializată pentru cercetările respective și a fost destul de greu, pentru că trebuia să închieriem niște nave. Navele nu erau bine echipate. Le închiriam de la tot felul de companii. Deci, primele cercetări au fost făcute cu niște remorchere. Și asta a continuat câțiva ani buni”, mai spune Nicolae Panin.

Cercetări fără bani și fără echipamente

În 1970 Ceaușescu a dat un ordin ca toată lumea care se ocupa de mare să se adune într-un singur institut la Constanța: Institutul de Cercetări Marine. „Și de la Geologie am fost trimis la acest institut. Cinci ani de zile am lucrat acolo, dar tot așa fără a avea o navă în cercetări marine. După cinci ani de zile în 1975, s-a dat un decret prin care laboratorul de geologie marină s-a întors la institutul Geologic. Am continuat să facem cercetări fără nave, fără echipamente și fără bani”, a continuat profesorul.

Din pescador, navă oceanografică 

Abia în anul 1982, împreună cu Institutul de Marină de la Constanța, au descoperit o navă, un pescador oceanic, denumit Someș. O navă dezafectată, ce nu mai participa la pescuitul oceanic.

„De altfel, toată flota de pescari fusese desființată. Am obținut transferul acestui pescador la Institutul de Marină Civilă. Apoi am făcut demersuri ca să transformăm pescadorul ăsta, să-l repunem pe linia de plutire, să-l transformăm în navă de cercetare și cu mari dificultăți am început, în așa fel încât prin 87, nava a intrat în șantier și am început s-o amenajăm ca navă de cercetare. Anul 1989 ne-a prins cu ea în plină acțiune de transformare și a mai durat încă mult, pentru că abia în 2002 nava a fost gata și a început să lucreze ca navă de cercetare. Nava a fost dotată cu echipamente de cercetare științifică, iar spațiul a fost amenajat pentru laboratoare. Pe nava respectivă existau niște instalații de prelucrare a peștelui, care au trebuit scoase, instalații de congelare, de depozitare a peștelui, o centrală mare frigorică. Și, în locul acestora, s-au făcut opt laboratoare cu o suprafață de 200 de metri pătrați, ceea ce pentru o navă este foarte mult. S-au amenajat cabine pentru cercetări, a fost botezată Mare Nigrum și în momentul de față este practic singura navă care poate să execute lucrări foarte specializate în Marea Neagră„, a explicat profesorul, care a mai precizat că nava este construită special ca să reziste la o mare agitată.

Nava permite realizarea unor imagini 3D a fundului mării

„Pentru că lucrase în zonele polare. Este o navă foarte stabilă cu aparatură foarte modernă, și cu un dispozitiv care cartează topografia fundului, acoperind o fâșie cam de șapte ori adâncimea apei respective, destul de mare, la 1000 de metri acoperă șapte kilometri. Are un randament extraordinar de bun și permite realizarea unor imagini 3D a fundului mării”, a mai spus Panin.

Nava are în dotare aparaturi geofizice, de seismoacustică, prelevare de probe, calitatea apei, și are posibilitatea de a lua probe de apă începând chiar de la fund până la suprafață la diverse nivele care se prestabilesc. „Se pot face niște determinări foarte precise, și importante din punct de vedere al calității apei. O navigație foarte precisă”, a completat acesta.

Cea mai mare navă de cercetare în Marea Neagră

În Marea Neagră este cea mai mare navă de cercetare, bulgarii au o navă mai mică de 1200 de tone. A noastră are 3000 de tone, lungimea de 80 de metri. Asta este o investiție care a fost făcută de Ministerul Cercetării”, a mai spus geologul. Dacă o navă nouă de cercetare ar costa 70-80 milioane de euro, cercetătorul spune că Mare Nigrum nu a costat mai mult de patru milioane de euro.

„În plus este singura care poate să execute niște lucrări de mare anvergură în Marea Neagră, ceea ce se și face pentru că am lucrat pe platoul continental românesc, bulgăresc, până și în Georgia, deci am traversat marea și am lucrat acolo. La solicitarea unor companii private”, a completat profesorul.

Marea Neagră, în pericol. Cercetări la bordul Mare Nigrum

Cercetătorul explică că institutul se ocupă de programe de explorare și exploatare numai din punct de vedere al amplasării platformelor. „Am fost solicitați de foarte mulți pentru studiul locațiilor de foraj, de exploatare, le-am studiat și le-am oferit petroliștilor informații”.

Însă, cercetările nu se opresc aici. Profesorul spune că s-au efectuat studii legate de condițiile ambientale de mediu, pentru că Marea Neagră a suferit un moment de criză ecologică din cauza utilizării îngrășămintelor în agricultură, industrializării forțate, a neînțelegerii necesității unei reglementări a scurgerilor apelor uzate.

„Marea Neagră fiind o mare foarte închisă a adunat foarte mulți poluanți, din toate râurile mari, în plus toate orașele din jurul Mării Negre nu au avut stații de epurare a apelor uzate, așa încât în anii 80 a fost un moment de mare criză în care foarte multe specii au dispărut. Grație Comisiei Europene s-au făcut studii și s-a constituit o comisie a Mării Negre, care a avut drept obiectiv reabilitarea ambientale a Mării Negre și pe chestia asta s-au făcut niște reglementări de calitatea apelor uzate. În plus s-a creat și o Comisie pentru Protecția Ambientală a Dunării. Lucrurile s-au ameliorat încetul cu încetul”, a spus cercetătorul.

Riscul producerii unui tsunami în Marea Neagră

Profesorul Nicolae Panin spune că au existat proiecte prin care s-a urmărit o reconstituire a istoriei Mării Negre, din ultimii 20.000 de ani.

„După glaciațiune a urmat topirea ghețarilor, încălzirea climei între 20-80.000 de ani, perioade mari pentru omenire, însă secunde pentru geologie. Și astăzi se poate reconstitui prin studiul sedimentelor, care arată cum a fost clima la un anumit moment dat. Ar putea servi la cuantificarea mult mai precisă a efectelor activității umane. Față de ce s-a întâmplat în mod natural, cu ce am adăugat noi cu activitatea agrară și industrială”,  a explicat Panin.

„Pentru modelarea schimbărilor climatice din viitor, cunoașterea celor din trecut este foarte important”

„Urmărim stabilitatea pantelor. În mare platoul continental este foarte înclinat. Sedimente care se acumulează și la seisme pornesc la vale, pot să creeze tsunami-uri, niște schimbări de mediu foarte importante. Ne-am ocupat de acest aspect, mai ales pe platoul continental din fața litoralului românesc și am studiat”.

Gheața care arde, un pericol pentru climă

Profesorul spune că există de la o anumită adâncime de apă o formațiune care se găsește în sedimente mai puțin obișnuite și care se numește gaz hidrat. „De fapt, gaz metan și azot care împreună cu apa se prezintă la anumite condiții de presiune și temperatură ca zăpada și pe care dacă îl scoți la condiții normale, de temperatură și fără presiune, atunci pur și simplu se evaporă, iar dacă-i dai foc, arde”.

Este una din sursele neconvenționale de energie, pe care lumea a început să o studieze. „În Marea Neagră există, iar cantitatea este foarte mare. Ne-am ocupat cu studiul asupra acestor gaz hidrați, în afară de valoarea economică pot genera și niște fenomene neplăcute, din punct de vedere al mediului”, a spus profesorul.

„Prin schimbarea temperaturii la fund, cu unu sau două grade, ei se descompun și atunci toată masa de sedimente în care se află, pur și simplu poate să alunece și să creeze acele alunecări submarine de care vorbeam. Pot crea niște catastrofe de tip tsunami”.

 „Exploatarea! Și tocmai aici e problema pentru că gaz hidrații sunt diseminați în sedimente, foarte rar se găsesc în strate groase. Problema este cum recuperezi din sediment acest gaz hidrați. Se fac studii, unii sunt destul de avansați. Ar reprezenta o sursă de energie pentru foarte mulți ani. Pentru că practic peste tot în ocean, în mări există acești gaz hidrați. De la 500 de metri adâncime în jos”.

Cercetătorii caută resurse

Dar cercetătorii explorează toate bogățiile apelor mării. „Mai sunt și alte substanțe după care ne uităm. După sapropel, un sediment care conține foarte mult materie organică. Și în Bulgaria de exemplu s-au făcut deja niște experimente, să se folosească sapropelul pentru îmbunătățirea calității solurilor acide. Deci, ca un fel de îngrășământ natural care se adaugă în sol și care aduce o creștere de productivitate până la 30 la sută”. De asemenea, acesta a menționat că pe platoul continental sunt cantități mari de nisip, care poate fi exploatat și utilizat la reabilitarea plajelor, care sunt erodate. Însă cel mai important lucru pentru cercetători este să se cunoască foarte bine repartiția sedimentelor pe platoul continental.

Incursiune pe „Mare Nigrum”, nava „Calypso” a României

Exploratorii români se pot mândri că pășesc pe urmele vestitului Jean Jacques Cousteau cu ajutorul unei nave pe cinste. Este vorba despre vasul de cercetare, Mare Nigrum, pe care cercetătorii l-au supranumit „Calypso” al României.

mare_nigrum_radu_mayer_photography

Video: GeoEcoMar RV Mare Nigrum (1)

Video: GeoEcoMar RV Mare Nigrum (1)

 Surse: realitatea.netdigi24.ro , GEOECOMAR

Părerea ta contează

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press