NATO a aprobat înființarea unui comandament militar în Romania și un plan de a interveni rapid în apărarea oricăreia dintre țările membre

SUMMIT NATO 2014 ȚARA GALILOR. NATO a aprobat înființarea unui comandament militar în Romania și un plan de a interveni rapid în apărarea oricăreia dintre țările membre, în caz de agresiune din partea unui alt stat. Astfel, prezența NATO, aeriană, terestră și navală, va fi permanentă pe flancul estic al Alianței, adică și în România.

Forța rapidă de intervenție va număra patru mii de militari, ce vor fi gata oricînd să fie trimiși în orice colț de lume, în cel mult cinci zile. Cartierul general al acestei forțe de intervenție rapidă va fi în Polonia, iar patru centre de comandă vor fi stabilite în statele aliate din est. Aceste centre vor fi folosite în scopuri logistice, pentru misiuni de recunoaștere și planificare. Presa germană scrie că în fiecare centru vor opera între 300 și 600 de angajați, personal multinațional. Toate aceste decizii au fost luata la summitul din Țara Galilor în contextul în care – așa cum remarca secretarul general al NATO – trăim vremuri tulburi. Rusia a fost desemnată o amenințare, în contextul celor întâmplate în ultimele luni în Ucraina, nu departe de frontiera estică a Alianței

Anders Fogh Rasmussen:

„Tocmai ne-am pus de acord asupra unui plan de intervenție rapidă, pentru a întări apărarea colectivă a alianței. E o demonstrație a solidarității noastre. Problemele de securitate cu care avem de-a face acum sunt mai imprevizibile ca niciodată. Rusia atacă Ucraina, violența și extremismul cresc în Orientul Mijlociu, iar instabilitatea crește în Africa de Nord.

Azi ne-am pus de acord să creăm ceea ce aș numi o sferă în cadrul forței noastre de răspundere, forțe care pot fi mobilizate imediat.

Aceste comandamente vor conține mii de trupe care vor fi gata să fie mobilizate pe calea aeriană, maritimă și terestră. Pentru a întări aceste forțe, vom stabili un comandament central de control pe teritoriul aliaților din Est, echipamente și infractructură prepoziționate, vom întări planurile de apărare și vom organiza mai multe exerciții pe care le vom anunța în foarte scurt timp, astfel încât să facem față oricărei amenințări.

Aceste decizii trimit un mesaj clar: NATO își protejează aliații oricând și trimite un mesaj clar oricărui potențial agresor.

Implementarea acestui plan va începe imediat, rămâne de văzut unde vor fi situate unitățile de primire. Până acum, țările baltice, Polonia și România și-au exprimat dorința de a găzdui astfel de unități de primire”, a declarat secretarul general al NATO.

Suntem pregătiți să ajutăm Irakul dacă va face o cerere în acest sens. Nu am discutat implicarea NATO în acțiuni militare directe în Irak.

Politica ușilor deschise a fost un succes pentru NATO. Purtăm discuții cu Muntenegru pentru aderare”, a declarat secretarul general al NATO.”

NATO a aprobat un plan de contingență pentru România
În februarie anul trecut Consiliul Suprem de Apărare a Țării a discutat despre elaborarea unui plan de contingență, însă de atunci CSAT nu a mai făcut publice informații pe această temă.

Planul de contingență conține acțiunile concrete pe care un stat le întreprinde în cazul în care intră în război. Dintre țările NATO, statele baltice și Polonia au mai elaborat asemenea planuri, informează Europa FM.
Ce înseamnă plan de contingență?

Planul de contingență se mai numește și plan de continuitate. Potrivit sursei citate, el este realizat pentru a asigura continuarea unei activități, în cazul în care o organizație – fie o companie, fie o țară – este afectată puternic de o pierdere cauzată de un dezastru natural, de un act terorist sau chiar de o criză economică. Aici intră distrugeri de clădiri, pierdera unor informații esențiale, sau pierderea unor angajați.

Traian Băsescu:

 „Prioritățile, așa cum le știți, au fost proiectul european al României, o altă prioritate a fost consolidarea prezenței României în NATO, o a treia prioritate a fost relația transatlantică, relația cu Statele Unite, a patra a fost implicarea în stabilizarea și construcția unor spații de interes global și, nu în ultimul rând, promovarea și protejarea intereselor românilor de pretutindeni. Înainte însă de a intra în aceste teme cu evaluările mele, aș face referire la un lucru care e foarte actual și anume situația din Ucraina. Ieri am avut o ieșire publică, ieri seară, urmare a subiectului lansat chiar de declarația președintelui Poroșenko legată de o invazie a Federației Ruse în Ucraina. Analizele și informațiile noastre au probat că nu era vorba de o invazie în stil clasic, cu toate categoriile de arme și cu efective impresionante. Ne aducem aminte ce înseamnă o invazie din ’68, când Rusia face o invazie, o face nu se încurcă. Ne aducem aminte Cehoslovacia. Și avem alte exemple de invazii. Chiar dacă termenul nu a fost cel mai corect, așa cum precizam în declarația de ieri seară este extrem de clară o escaladare majoră a acțiunilor Federației Ruse în sprijinul separatiștilor și această escaladare nu a început ieri, nu a început alaltăieri, ci deja se împlinește circa o săptămână de când Federația Rusă a început să introducă masiv tehnică de luptă în sprijinul separatiștilor, dar și militari specialiști ai armatei Federației Ruse sau rezerviști pentru operarea acelor echipamente.

Nu mai putem continua să ducem la bun sfârșit contractele pentru echipamente militare pe care le au diverse state cu Federația Rusă, atât timp cât aceste armamente se îndreaptă împotriva democrației, împotriva unui stat suveran, împotriva unui stat independent.

Azi e Ucraina, mâine poate fi oricine altcineva. De asemenea, vreau să știți că la NATO, la Summitul NATO din Marea Britanie, vom susține ceea ce și facem acum la nivel diplomatic, este o lucrare care ține de mai bine de 30 de zile, dar și acolo, în plenul Summitului, vom susține consolidarea flancului estic al Alianței. Aici, vreau să fiu bine înțeles, în momentul de față, România este țara care are cel mai mare număr de trupe ale Statelor Unite pe teritoriul de pe flancul estic, vorbim de baltici, Polonia, România, Bulgaria, și interesul nostru major este o prezență a forțelor navale NATO în Marea Neagră. Avem două baze deja, una la Kogălniceanu, una la Deveselu. În același timp, este clar că în Marea Neagră elemente majore de riscuri de securitate vor veni din zona diferenței mari de capacități navale între Federația Rusă și țări ca România, Bulgaria. De aceea, o prezență navală consolidată a statelor membre NATO în Marea Neagră va fi obiectivul nostru major. Ce vreau să se înțeleagă foarte clar, România nu este un promotor al anulării Tratatului CFE, este extrem de important ca acel tratat care vizează echilibrele de tehnică militară și trupe convenționale, tehnică militară convențională și trupe, între Federația Rusă și statele membre NATO să se mențină.

De aceea, opțiunea noastră nu este pentru mari baze militare, avem baze militare, dar o prezență navală este extrem de importantă. Sigur, nu suntem împotriva unui comandament NATO pe teritoriul României, dar grija pentru menținerea acordului CFE în limitele negociate trebuie să existe în toate solicitările noastre, pentru că altfel echilibrele se pot rupe și va fi foarte greu de readus în marja normală, în marja de acum. Însă elemente de descurajare trebuie să existe, chiar dacă, chiar dacă Tratatul de la Montreux limitează prezența în timp a navelor militare ale altor state în Marea Neagră. Știm foarte bine că o navă a altui stat decât al riveranilor poate rămâne în Marea Neagră 21 de zile. Dar această rotație, cu nave cu capabilități majore, care să poată descuraja idei, idei ale vreunui bolnav care crede că poate reface zonele de influență ale fostei URSS, trebuie să existe. Nu am dubii că Alianța Nord-Atlantică va funcționa și garanțiile de aplicabilitate a Articolului 5 sunt date și nu pot fi puse sub semnul întrebării. De aceea, fac precizarea că, în analiza mea, nu avem un pericol pentru România în mod rațional, dar trebuie să ne pregătim și pentru irațional, pentru că acest irațional se dovedește că poate exista. Iar dacă privim în jurul Mării Negre, constatăm o salbă de conflicte înghețate, Nagorno Karabah, Osetia de Sud, Abhazia, Transnistria și, acum, Ucraina, care încă este un conflict fierbinte, extrem de fierbinte. Personal, cred că obiectivul Federației Ruse este să transforme acest conflict într-un conflict înghețat, în așa fel încât să poată controla evoluțiile viitoare ale Ucrainei, fie că ele se referă la accesul în NATO, pe termen mediu, sau accesul în Uniunea Europeană.

România trebuie să-și revizuiască imediat politica de finanțare a Armatei 

Nu putem spune: suntem în NATO, să vină americanii să ne apere că noi avem buget redus. Este imoral și nu numai imoral, președintele Obama, în două întâlniri cu statele din Europa Centrală și de Est, a precizat că Statele Unite vor face eforturi maxime, dar este obligația statelor din această regiune să își mărească bugetele de apărare pentru a fi parteneri viabili ai Statelor Unite. Deci, nu putem transfera nici constituțional, nici moral, responsabilitatea securității naționale a României către Statele Unite. Avem și noi partea noastră de responsabilitate pe care trebuie să o gestionăm corect stabilind priorități. Mi se pare inacceptabil să stabilești prioritate alimentarea primarilor pentru campanie și să nu te uiți la nevoile imediate ale Armatei pentru operaționalizarea întregului sistem de apărare a României”

Surse: presidency.ro,  digi24.ro, europafm.ro