Miracolul Gazetei Matematice – 125 DE ANI DE APARIȚIE NEÎNTRERUPTĂ

In ziua de 14 septembrie 1895, 15 locomotive șuerȃnd și în mare viteză inaugurau Podul Carol I,de la Cernavodă, în timp ce Anghel Saligny și echipa sa de ingineri erau sub pod, iar a doua zi ,pe 15 septembrie, sub conducerea acelei echipe, apărea primul număr al Gazetei Matemtice, la fel de durabilă ca si podul pe care ei îl construiseră. De atunci, cu sacrificii si muncă dezinteresată, deoarece colaboratorii niciodată nu au fost plătiți, gazeta a apărut lună de lună, timp de 125 de ani, dovedindu-se printre cele mai longevive din lume.

O parte din inginerii care lucrau la podul de la Cernavodă, analizȃnd rezultatele examenului de admitere de la Scoala Națională de Poduri și Sosele (viitoarea Universitate Politehnică de astăzi), din anul 1894, la care cel mai bun candidat obținuse 15,50 puncte (din 20 posibile), au ajuns la concluzia că o gazetă de matematici elementare ar putea sprijini pregătirea matematică a elevilor din liceele romȃnești. Mai apăruseră unele gazete, precum Recreații stiințifice, la Iași, sau Revista Scoalei ,la Craiova, dar își încetaseră apariția. Inginerii, Ion Ionescu, Vasile Cristescu, Victor Balaban, Mihai Roco și Ion Zotu, continuȃnd discuția în casa din str Manea Brutaru nr 14, din Bucuresti, au ajuns la concluzia, că pentru ca  gazeta să se poată susține și să poată fi distribuită în licee, fiecare dintre ei trebuie să contribuie lunar cu cȃte 20 lei aur. Ulterior, au mai găsit încă 5 ingineri, unii licențiați și în matematici, astfel că fiecare a contribuit, la apariția gazetei, cu cȃte 15,50 lei aur, lunar. Munca în redacție s-a convenit să se facă gratuit de către membrii fondatori.

Prahovenii se pot mandri că între acești zece membri fondatori, doi sunt din judetul lor. Andrei Ioachimescu, inginer și matematician, cu studii la Sorbona, la Paris, nepotul ctitorului bisericii ,Sfȃntul Vasile, din Ploiești (înmormȃntat la cimitirul Viișoara, cum se intră în stȃnga), și inginerul Ion Ionescu,nepotul podgoreanului Diamandescu din Valea Calugarească,au fost fervenți susținători ai gazetei, iar primul articol,din primul număr,de geomertie, este semnat de Andrei Ioachimescu. Fondatorii țineau foarte mult ca tot ce se publică în gazetă să respecte doua principii pe care le-au pus la baza constituirii ei: 1)Publicarea de articole originale de matematică  2)Dezvoltarea gustului pentru studiul matematicilor și al cercetărilor originale. Redactia s-a întărit prin aderarea la ideea gazetei a lui Gh Tițeica, prospăt sosit de la studii, de la Paris. Cum gazeta nu avea un sediu, ședințele redacției se țineau pe unde apucau, cel mai adesea  acasă la Ion Ionescu, unde mama lui le servea vin din via sa de la Valea Călugarească, sau chiar în tȃrgul moșilor. Corespondența se primea pe adresele de acasă ale lui Andrei Ioachimescu, Ion Ionescu și Vasile Cristescu, care de fapt duceau greul redactării gazetei. Ion Ionescu urmărea ca să nu se facă nicio cheltuială inutilă și ținea evidența fiecărui leu, astfel că prin 1904 gazeta adunase un fond substanțial, dar fiind și criză financiară, unii contributori au lansat ideea ca să desființeze gazeta și să împartă fondul acumulat. Opunerea  majorității fondatorilor a fost fermă și categorică. Iată ce au spus stȃlpii gazetei, Gh. Tițeica, A. Ioachimescu, I.Ionescu și V. Cristescu și A. Davidoglu: am dat cȃt am putut,dăm cȃt putem și vom da cȃt vom putea din timpul și activitatea naoastă pentru gazetă și deși unii s-au retras, gazeta a depășit acest moment critic.Pentru a nu se mai putea creea asemenea momente, în luna septembrie, 1909, în via lui Ion Ionescu, din Valea Călugărescă, unde acesta invitase toată redacția, s-a luat hotărȃrea ca să se transforme Gazeta Matematică în societate cu personalitate juridică, astfel că la, la 5 aprilie 1910, la propunerea lui Spiru Haret, s-a votat în parlament, cu 61 bile albe si 3 negre, inființarea Societății Gazeta Matematică.

Gazeta a continuat să apară cu regularitate, la data de 15 ale fiecărei luni  și să fie deosebit de căutată, datorită conținutului său, devenind un important factor de educație matematică, iar redacția, formată din savanți de o corectitudine morală ireproșabilă, a adoptat deviza:entuziasm, armonie, muncă dezinteresată, sacrificii continue. Iată cum descrie Gh. Tițeica atmosfera din redacție:încetul cu încetul s-a format o atmosferă unică în felul ei, nu numai științifică,dar și morală și cu aspecte neașteptate.

Urgia Primului Război Mondial n-a ocolit nici Gazeta Matematică. Traian Lalescu și-a pus casa din Iași la dispoziția gazetei, astfel că redactia s-a refugiat la Iași, redactorii și-au donat rațiile alimentare tipografilor si așa gazeta a ajuns și pe front. Au murit pe front ca eroi colaboratori ai gazetei ca, G. Hogaș , I.S. Teodorescu (ambii din Ploiești), N.Sichitiu, G.Nisipeanu, Al. Stoica, N.Vȃrtosu, Aug. Vasilescu, Al. Tomescu. C. Constantinescu, la care trebuie să adaugăm, cu respect, pe cei decedați de tifos exantematic sau în catastrofa de la Ciurea. După 1920, gazeta a revenit la ritmul ei de apariție regulat, tipărindu-se și numărul blocat în zețărie,în 1917, la ocuparea Bucurestilui de către trupele  germane. Dacă în 1921 pe copertă apăreau doar 6 corespondenți, în aprilie 1922, numărul lor a ajuns la 100.

Numărul colaboratorilor a continuat să crească an de an,iar gazeta să fie solicitată și în străinătate, iar unii matematicieni din occident să devină și ei colaboratori ai acesteia. Incepȃnd din 1902, s-a  inființat Concursul Gazetei Matematice, desfășurȃndu-se mai întȃi pe  centre, iar mai apoi la  București, festivitatea de premiere încheindu-se  cu o lecție de morală, plină de învățăminte, susținută de  Gh. Tițeica . Toți marii matematicieni și-au făcut ucenicia colaborȃnd la Gazeta Matematică. Ii găsim ca premianți și colaboratori în perioada școlarității pe, Traian Lalescu(1900), Gh.Buicliu(1901), V.Vȃlcovici(1903), N. Abramescu(1903), M.Manoilescu(1904),Petre Sergescu(1909), Dan Barbilian(1912),N.Ciorănescu(1920), Grigore Moisil (1922,1923), Miron Nicolescu(1923), Gh. Mihoc(1925), T.Popovici(1923),  N.Teodorescu (1924), N.N.Mihăileanu (1932) , C. Corduneanu (1946) ș.a.

Gazeta a fost sprijinită de către foști colaboratori atunci cȃnd aceștia ajungeau în funcții de conducere, cu donații, cu asigurarea condițiilor pentru concursul anual al gazetei,(concurenții primeau transport gratuit  pe C.F.R.),iar Spiru Haret, ca ministru, abona toate școlile la Gazeta Matematică. Mihail Manoilescu, ca fost premiant al Gazetei Matematuce și ministru de finanțe, i-a repartizat un milion de lei pentru a se construi Casa Gazetei Matematice, căci teren avea de cȃnd pe Calea Griviței se dădeau locuri de casă ceferiștilor.Si astfel în 1934, s-a inaugurat Casa Gazetei, clădire care există si astăzi pe Calea Grivitei la nr. 124, națoinalizată în 1950 și vȃndută pe ascuns, imediat după 1990, unor locatari. Fostul colaborator al gazetei, Radu Voinea, viitor președinte al Academiei Romȃne, a asistat cu tristețe cum, atunci, în 1950, biblioteca gazetei era aruncată de la etaj în stradă. Clădirea există și astăzi, iar redacția gazetei funcționeaza într-o cameră a facultății de matematică, pentru care,pȃnă în anii trecuți, a plătit chirie.

Redacția gazetei, începȃnd din 1901, a editat mai multe culegeri de probleme, cea mai cunoscută fiind renumita culegere, de algebră, geometrie și aritmetică, (ițic), după numele autorilor, Ioachimescu,Tițeica, I.Ionescu, și V.Cristescu. Această activitate a fost continuată, numărul culegerilor fiind pera mare pentru a le putea enumera aici. Au mai publicat culegeri în Biblioteca Gazetei Matematice, Traian Lalescu,Andrei Ioachimescu, Gh Tițeica,Ion Ionescu, C,Ionescu-Bujor,Marcel Tena, C.T.Ionescu-Tiu, L.Pȃrșan, M. Chiriță ș,a. Dintre redactori merită să ne reamintim de, C.T. Ionescu-Tiu,Eugen Rusu, G.D. Simionescu, Al. Constantinescu, iar cel care de mulți ani asigură corectituduinea si rigoarea problemelor este profesorul Marcel Tena. Ca propunători de probleme originale la gazetă s-au evidențiat: C.T. Ionescu-Tiu, Ion Ionescu, D.M.Bătinețu-Giurgiu, Gh.Buicliu, MarcelChiriță, Laurențiu Panaitopol, Liviu Pȃrșan ș.a.Cel care pȃnă în 1946, data decesului său, n-a trăit decȃt pentru gazetă și și-a donat averea acesteia, a fost Ion Ionescu. Avere confiscată de asemenea abuziv, în 1950.  In perioada 1935-1945, în redacția gazetei erau matematicieni de vază, precum, Dan Barbilian, Petre Sergescu, N.Ciorănescu, T.Popovici, N.Abramescu, C.Ionescu-Bujor, Gabriela Tițeica, M.Ghermănescu, D.V.Ionescu, Teodor Angheluță ș.a.

De bine ce gazeta înfruntase și al Doilea Război Mondial și își continuase apariția, în 1949, pentru a se putea desființa Societatea de Stiințe, care functiona încă din 1894 și edita revista Natura, interbelic fiind patronată și de Regele Carol al II-lea, a unit-o cu Societatea Gazeta Matematică, fiind denumită Societatea de Matematică și Fizică, președinte fiind ales Grigore Moisil, iar gazeta a fost transformată în revistă de matematică și fizică. Statutul și organizarea noii societăți avea caracterul unei structuri de partid. Mai mult, nu se pomenea nimic despre faptul că aceasta este continuatoarea Societății Gazeta Matematică, ceeace a împiedecat-o să-și revendice clădirea construită, cu sacrificii, din banii Gazetei Matematice, acum. gazeta fiind nomadă,după expresia unui matematician. In statut se prevedea că nu pot fi membri cei cărora li s-a retras cetățenia după 6 martie 1945, sau au desfășurat activități reacționare. Abea în 1964. Socitatea de Stiințe Matematice și Fizice se scindează, în cea a Gazetei Matematice și cea de Stiințe Fizico-Chimice, președinte, la prima, fiind ales, în continuare tot Acad. Grigore Moisil, iar vicepreședinți academicienii, Caius Iacob și Nicolae Teodorescu. Activitatea la gazetă era foarte susținută, mai ales după 1959, cȃnd Romȃnia a organizat prima olimpiadă internaținală de matematică și gazeta constituia un important mijloc de pregătire pentru olimpiadele naționale și cele internaționale. Din 1955 sediul redacției s-a mutat în această cameră improprie din facultate, caci atunci țin minte că studenți fiind în anul patru, profesorul nostru de metodică și secretar al societății, Tiberiu Roman, ca practică pedagogică ne-a pus să corectăm problemele corespondenților.Grigore Moisil avea un colectiv de colaboratori format din foarte buni matematicieni care formulau problemele pentru toate tipurile de concursuri. Cu ochii în plicurile corespondenților, ascultam și discuțiile profesorului Moisil cu diverși profesori din țară, care totdeuna erau serviti,după drum, cu o cafea.In acel birou toată lumea se simțea bine ,permanent era o atmosferă destinsă, chiar și profesorii din facultate în pauze veneau în sediul gazetei.

După decesul Academicianului Grgore Moisil (1973) actvitaea a fost continuată de cei doi vicepreședinți, Nicolae Teodorescu și Caius Iacob, iar în 1975 la Conferința pe țară a societății (la carea am participat și eu și am stat, cu jenă,între doi matematicieni de vază, D.V.Ionescu și C.Ionescu-Bujor), a fost ales ca președinte Acad. Nicolae Teodorescu.  Este adevărat că în anii în care a fost președinte N.Teodorescu (1975-1995) nu s-a mai ținut nicio conferință națională, dar președintele se deplasa foarte des în filiale, organiza ședințe de comunicări metodico-stințifice si ținea prelegeri împărtășind profesorilor din vasta sa cultură generală. După fiecare consfătuire întocmea o sinteză a problemelor ridicate de profesori pe care o înainta Ministerului Educație și la care n-a primit niciodată niciun răspuns. In acești ani s-au inițiat Concursul Anual al Rezolvitorilor de probleme din gazetă, Gala laureaților de la concursuri (Sprijinul liceelor din Curtea de Argeș fiind valoros), iar numărul abonamentelor la gazeta matematică ajunsese la aproape 120.000. In editura gazetei s-au editat mai multe volume de îndrumare metodică a profesorilor cum au fost: Matematica în liceu(2 volume),Matematica în gimnaziu,Laboratorul de Matematică ș.a,

    După 1995, cȃnd Acad, Nicolae Teodorescu a rămas președinte de onoare, președenția executivă a fost preluată de către Acad. Petru Mocanu, de la Universitaea din Cluj si apoi de profesorul universitar Dorin Popescu, de la Facultatea de Matematică din București. Din 2008, activitatea Societății de Stiințe Matematice și implicit a Gazetei de Matematică este condusă în calitate de președinte de profesorul univesitar Radu Gologan, fost olimpic internațional, cu performanțe notabile pe perioada școlarității. In această perioadă s-au continuat unele activități tradiționale ale membrilor societății, Conferințele Naționale de comunicări științifice, Cursurile de perfecționare cu profesorii, s-a dat o mare atenție pregătirii lotului care participă la Olimpiada Internațională de Matematică. Păcat că cei mai mulți dintre medaliați nu rămȃn în tară.La peste 60 de mari universități de pe glob predau matematica peste 260 de profesori romȃni. Dintre cei cu trei medalii de aur la Olimpiada Internațională de Matematică,  niciunul nu este în țară, iar  dintre cei 16 cu două medalii de aur, doar 3 lucreaza în țară, Nicușor Dan, Geffry Barad și Ovidiu Suciu,după datele din cartea, Scoala romȃnescă de matematică de-a lungul timpuilui,autori, Florin Diac, Mircea Trifu si Costel Chiteș.

                                                                        Autor:  Profesor Olimpia  Iorga-Popescu