ROMÂNIA BREAKING NEWS

Minciuna are picioare scurte în cazul „Sky News – Traficanţii de arme români”. DIICOT a finalizat ancheta dosarului!

Minciuna are picioare scurte în cazul „Sky News – Traficanţii de arme români”. DIICOT a finalizat ancheta dosarului!

Trei persoane – Aurelian Mihai Szanto, Attila Csaba Pantics şi Levente Pantics – acuzate că au participat la filmarea reportajului pentru postul de televiziune britanic Sky News, în care apăreau ca traficanţi de arme, au fost trimişi joi în judecată de procurorii DIICOT.

Acuzaţiile DIICOT constau în „constituire a unui grup infracţional organizat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi comunicarea de informaţii false”. Cei trei au dublă cetăţenie, romană şi maghiară.

Potrivit DIICOT, jurnalistul britanic Stuart Ramsay şi celalți doi jurnalişti participanți la reportaj, fac obiectul unui nou dosar penal pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi comunicarea de informaţii false.

Cei implicaţi în acest caz au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii infracţiunilor de comunicare de informaţii false şi nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor.

Reportajul Sky News

Amintim că Televiziunea britanică Sky News a difuzat, în 7 august, un reportaj despre care a spus că a fost filmat în România, realizat de jurnalistul Stuart Ramsay, în care presupuşi traficanţi le prezintă jurnaliştilor arme pe care ar fi intenţionat să le vândă.

„Nu există nici un subterfugiu. Ştiau că suntem o organizaţie de presă care vrea să ilustreze că obţinerea unei arme este relativ uşoară şi credeau că le vom cumpăra (…). Ideea este că nu le pasă cine suntem, atât timp cât eram dispuşi să plătim. Pe parcursul întâlnirii, au spus clar că vor vinde oricui: spărgător de bănci, criminal în masă sau terorist, nu făceau nicio distincţie”, au scris jurnaliştii de la Sky News.

Procurorii DIICOT susţin că a fost un scenariu pus la cale de către jurnaliştii britanici.

„Faptele au fost săvârşite în cursul lunii iulie 2016, pe teritoriul României, fiind iniţiate/concepute în Marea Britanie în cursul lunii aprilie 2016 de către jurnalişti şi angajaţi ai unui post de televiziune britanic, pe fondul pregătirilor necesare realizării, pe teritoriul României, a unei anchete jurnalistice referitoare la traficul ilicit de arme militare ce s-ar desfăşura în mod uzual, sub protecţia şi cu îngăduinţa autorităţilor naţionale”, arată DIICOT, într-un comunicat de presă.

Potrivit DIICOT, anchetatorii precizează că scenariul aşa-zisei „anchete jurnalistice”, regia şi filmările au fost imaginate şi executate cu sprijinul şi participarea nemijlocită a celor trei conaţionali, a căror prezenţă, implicare şi susţinere a demersului iniţiat de sus-numitii cetăţeni britanici au fost esenţiale pentru atingerea finalităţii urmărite de către aceştia în demersul lor.

Demersul jurnaliştilor britanici ar viza afectarea securităţii naţionale a României prin răspândirea în mass-media internaţională a unor ştiri/date/informaţii false „de natură a afecta/submina eforturile autorităţilor şi diplomaţiei româneşti de poziţionare a României atât în cadrul Uniunii Europene cât şi la nivelul organismelor internaţionale din care face parte, ca membru/partener loial şi responsabil, angajat atât în lupta împotriva terorismului, cât şi a celorlalte forme de criminalitate, ca parte a unui efort colectiv de asigurare a securităţii globale în general şi a securităţii Uniunii Europene în special”.

Tema propagată: România, ţară vulnerabilă

DIICOT mai explică şi că întregul reportaj al jurnaliştilor de la Sky News era de fapt pentru a prezenta România ca o ţară nesigură şi vulnerabilă, „nu doar pe dimensiunea asigurării securităţii frontierelor de stat, ci mai ales pe cea care vizează securitatea graniţelor exterioare ale Uniunii Europene în zona flancului estic unde traficanţii de arme îşi desfăşoară activitatea în mod nestingherit pe fondul incapacităţii/complicităţii autorităţilor naţionale de a face faţă fenomenului, fapte ce pun sub semnul întrebării nu doar realitatea angajamentelor asumate de România în plan internaţional, ci şi determinarea statului român de a se poziţiona ca membru loial şi responsabil în arhitectura generală a Uniunii Europene”.

„Din cercetările efectuate în cauză a rezultat faptul că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, acţiunile suspecţilor – cetăţeni britanici, care au premeditat împreună cu inculpaţii cetăţeni români de etnie maghiară plăsmuirea unui reportaj fals în integralitatea lui, nu în scopul informării corecte a publicului, ci al proiectării deliberate în conştiinţa publicului a unei stări de fapt imaginare, în care România reprezintă un teritoriu propice traficului internaţional de armament şi o vulnerabilitate activă pentru ţările Uniunii Europene” – DIICOT.

Anchetatorii DIICOT au mai aratat că motivat prin raportare la considerente de ordine publică, refuzul autorităţilor britanice de a da curs solicitărilor autorităţilor române de acordare a asistentei juridice internaţionale în materie penală, necesară desfăşurării instrucţiei penale faţă de jurnaliştii britanici, „plasează într-o lumină nouă demersul ziariştilor britanici de afectare a securităţii naţionale a României”.

Poziția și demersurile realizate atât de Ambasadei României în Marea Britanie, cât şi de Consiliul Naţional al Audiovizulului (CNA) din România întreprinse pe lângă autoritatea de reglementare din domeniul comunicaţiilor din Marea Britanie, OFCOM, referitor la conţinutul reportajului Criminal Gang Selling Military Weapons, în care se prezintă presupuşi traficanţi de arme români, s-a soldat cu constatarea că postul de televiziune nu a falsificat şi nici nu a înscenat informaţiile prezentate şi, prin urmare, nu a încălcat reglementările britanice, mai explică DIICOT.

„De altfel, postul de televiziune britanic s-a poziţionat public în favoarea susţinerii necondiţionate a documentarului privind presupuşii traficanţi de arme din România, reluând pe parcursul mai multor zile difuzarea aşa-zisei investigaţii jurnalistice realizate de către suspectul Stuart Ramsay, în sensul că acesta şi echipa sa au oferit un material solid privind vânzarea de arme în România, iar postul de televiziune susţine în totalitate acest material”, a conchis DIICOT.

COMUNICATUL DIICOT:

Comunicat de presa 04.04.2019

La data de 02.04.2019, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor SZANTO AURELIAN-MIHAI, PÁNTICS ATTILA-CSABA şi PANTICS LEVENTE pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi comunicarea de informaţii false, fapte prev. de  art. 367 alin. 1 din Codul penal, art. 47 rap. la art. 342 alin. 1 din Codul penal și art. 48 rap. la art. 404 din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin.1 din Codul penal.

Cu privire la faptele reținute în sarcina suspecților R. S. R., S. C. S.  și S. J., cetățeni britanici, în vederea efectuării în continuare a urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi comunicarea de informaţii false, prev. de art. 367 alin. 1 și art. 404 din Codul penal, s-a dispus disjungerea materialului de urmărire penală și constituirea unui nou dosar penal.

Prin actul de sesizare s-a reţinut faptul că inculpaţii  SZANTO AURELIAN-MIHAI, PÁNTICS ATTILA-CSABA, PANTICS LEVENTE (persoane cu dublă cetățenie, română și maghiară) și suspecții R. S. R., S. C. S.  și S. J (cetățeni britanici), au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârșirii infracțiunilor de comunicare de informații false și nerespectarea regimului armelor și al munițiilor.

Faptele au fost săvârșite în cursul lunii iulie 2016, pe teritoriul României, fiind inițiate/concepute în Marea Britanie în cursul lunii aprilie 2016 de către jurnaliști și angajați ai unui post  de televiziune britanic, pe fondul pregătirilor necesare realizării, pe teritoriul României, a unei ”anchete jurnalistice” referitoare la traficul ilicit de arme militare ce s-ar desfășura în mod uzual, sub protecția și cu îngăduința autorităților naționale.

Scenariul așa-zisei ”anchete jurnalistice”, regia și filmările au fost imaginate și executate cu sprijinul și participarea nemijlocită a celor trei conaționali – inculpați în prezenta cauză – a căror prezență, implicare și susținere a demersului inițiat de sus-numiții cetățeni britanici au fost esențiale pentru atingerea finalității urmărite de către aceștia în demersul lor de afectare a securității naționale a României prin actul de răspândire în mass-media internațională a unor știri/date/informații false de natură a afecta/submina eforturile autorităților și diplomației românești de poziționare a României atât în cadrul Uniunii Europene cât și la nivelul organismelor internaționale din care face parte, ca membru/partener loial și responsabil, angajat atât în lupta împotriva terorismului, cât și a celorlalte forme de criminalitate, ca parte a unui efort colectiv de asigurare a securității globale în general și a securității Uniunii Europene în special.

Astfel, începând cu data de 07.08.2016, mass-media națională și internațională a preluat și difuzat un material video (”anchetă jurnalistică”) prezentat de postul de televiziune britanic  (post ce beneficiază de o largă audiență, atât în Marea Britanie, cât și pe plan internațional) și realizat de suspectul R. S. R., jurnalist, cetățean britanic, prin care se promova în mod fals știrea/informația potrivit căreia, pe teritoriul României, beneficiind de protecția autorităților, traficanții de arme și-ar desfășura în mod nestingerit activitatea, armele fiind vândute de către aceștia inclusiv către membrii unor organizații teroriste.

”Ancheta jurnalistică” evocă un așa-zis act de negociere, derulat pe parcursul mai multor luni cu membrii unei grupări de traficanți de arme, echipa postului de televiziune britanic deplasându-se într-o zonă izolată pe teritoriul României pentru a se întâlni cu persoane din cadrul respectivei grupări și a negocia achiziția unor astfel de arme.

Pentru a conferi veridicitate scenariului imaginat, în materialul înregistrat s-a precizat că jurnaliștii britanici s-au întâlnit cu traficanții de arme pe o șosea, după care, la indicațiile membrilor grupării, i-au urmat într-un loc izolat situat într-o zonă împădurită unde nu era semnal GSM. Apoi, doi traficanți ce purtau haine militare și aveau fețele acoperite cu cagule le-ar fi cerut jurnaliștilor să coboare din mașină, i-ar fi percheziționat, le-ar fi verificat echipamentele și le-ar fi închis telefoanele mobile în autovehicul.

Apoi, din portbagajului unui autoturism de teren ce nu era prevăzut cu numere de înmatriculare, respectivii indivizi au scos mai multe arme (carabine, pistol-mitralieră AKM, puști cu lunetă, pistol), pe care le-au prezentat jurnaliștilor britanici. Din discuțiile purtate cu respectiva ocazie, și cu privire la care urmărirea penală avea a stabili caracterul lor regizat, a reieșit că armele deținute și prezentate de către traficanți erau doar mostre ale tipurilor de arme pe care membrii grupării le puteau procura și comercializa, în cantități însemnate, în vestul Europei și în Orientul Mijlociu.

Așa cum s-a arătat, printre armele prezentate se afla o pușcă cu lunetă marca ”Steyr Mannlicher”, o pușcă semiautomată cu alice, respectiv o pușcă ce prezenta caracteristicile unei arme militare tip ”Kalashnikov”.

Tot pentru a conferi veridicitate informațiilor difuzate, jurnaliștii au menționat în cuprinsul ”anchetei jurnalistice” faptul că filmarea realizată pe teritoriul României a fost prezentată unor ofițeri din cadrul Agenției Naționale împotriva Crimelor din Marea Britanie (N.C.A.), care ar fi confirmat că tipurile de arme, zona unde a avut loc întâlnirea cu traficanții de arme și prețurile negociate corespund informațiilor pe care agenția le deținea cu privire la respectivul fenomen infracțional.

S-a reţinut faptul că, scopul urmărit prin realizarea așa-zisei ”anchete jurnalistie”, nu s-a dorit a se limita doar la evidențierea unui simplu act de trafic de armament ce ar fi avut loc pe teritoriul României, secvențele editate ale materialului înregistrat au fost alternate pe momente cheie cu puternică încărcătură emoțională (prezentarea armelor; confirmarea de către ”traficanți” a faptului că vând arme și teroriștilor, etc) cu imagini sugestive surprinse în timpul atentatelor teroriste ce au avut loc la Paris în datele de 7-9 ianuarie 2015 la sediul publicației ”Charlie Hebdo”, respectiv 13 noiembrie 2015 (Bataclan), atentate ce s-au soldat cu peste 145 de morți.

Astfel, în acest context, mesajul transmis de către autorii  ”investigației jurnalistice” a fost acela că România este o țară nesigură și vulnerabilă, nu doar pe dimensiunea asigurării securității frontierelor de stat, ci mai ales pe cea care vizează securitatea granițelor exterioare ale Uniunii Europene în zona flancului estic unde traficanții de arme își  desfășoară activitatea în mod nestingherit pe fondul incapacității/complicității autorităților naționale de a face față fenomenului, fapte ce pun sub semnul întrebării nu doar realitatea angajamentelor asumate de România în plan international, ci și determinarea statului român de a se poziționa ca membru loial și responsabil în arhitectura generală a Uniunii Europene.

Din cercetările efectuate în cauză a rezultat faptul că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, acțiunile suspecților – cetățeni britanici, care au premeditat împreună cu inculpații cetățeni români de etnie maghiară plăsmuirea unui reportaj fals în integralitatea lui, nu în scopul informării corecte a publicului, ci al proiectării deliberate în conștiința publicului a unei stări de fapt imaginare, în care România reprezintă un teritoriu propice traficului internațional de armament și o vulnerabilitate activă pentru țările Uniunii Europene, se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii prev.de art.404 Cod penal.

Nu în ultimul rând, se impune a fi amintit principiul fundamental de drept, potrivit căruia nimeni nu poate invoca necunoașterea legii (”nemo censetur ignorare legem”), din perspectiva căruia este evident că, orice subiect de drept cu capacitate de exercițiu avea reprezentarea faptului că, inventând și prezentând într-o manieră aparent credibilă informații menite să caracterizeze o țară membră N.A.T.O. și U.E. drept implicată în traficul internțional de armament, se situează în zona ilicitului penal.

De altfel, întregul mod de operare al inculpaților și al suspecților demonstrează indubitabil intenția acestora, nu de a informa/participa la informarea publicului asupra unei chestiuni de interes general, ci de a genera scandal public și a proiecta în conștiința publicului o imagine negativă/defavorabilă, cu consecințe grave/imprevizibile la adresa României căreia, în calitate de stat membru UE și NATO, respectiv de candidată la dobândirea calității de membră în Acordul Schengen, îi incumbă obligații atât în materia asigurării securității în plan național, cât și responsabilități în planul participării la efortul comun de asigurare a securității internaționale în general și a securității UE în special.

Motivat prin raportare la considerente de ordine publică, refuzul autorităților britanice de a da curs solicitărilor autorităților române de acordare a asistenței juridice internaționale în materie penală, necesară desfășurării instrucției penale față de suspecții R.S. R., S. C. S. și S. J., plasează într-o lumină nouă demersul ziariștilor britanici de afectare a securității naționale a României.

În același sens, demersul pe care atât Ambasada României în Marea Britanie, cât și Consiliul Național al Audiovizulului (CNA) din România l-au întreprins pe lângă autoritatea de reglementare din domeniul comunicațiilor din Marea Britanie, O.F.C.O.M., referitor la conținutul reportajului ”Criminal Gang Selling Military Weapons”, în care se prezintă presupuși traficanți de arme români, s-a soldat cu  constatarea că postul de televiziune nu a „falsificat” și nici nu a „înscenat” informațiile prezentate și, prin urmare, nu a încălcat reglementările britanice.

De altfel, postul de televiziune britanic s-a poziționat public în favoarea susţinerii necondiționate a documentarului privind presupuşii traficanţi de arme din România, reluând pe parcursul mai multor zile difuzarea așa-zisei ”investigații jurnalistice” realizate de către suspectul S. R., în sensul că acesta şi echipa sa au oferit un material solid privind vânzarea de arme în România, iar postul de televiziune susţine în totalitate acest material.

În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii.

Dosarul a fost  înaintat spre competentă soluţionare  Curții de Apel Bucureşti.

Facem precizarea că faptele inculpaţilor sunt analizate prin raportare la dispoziţiile art.66 Cod procedură penală, referitoare la prezumţia de nevinovăţie

Părerea dumneavoastră contează! Scrieți mai jos comentariul: