ROMÂNIA BREAKING NEWS

Video: Lumea Balcanică în viziunea, activitatea și opera prof.univ.dr. Gheorghe Zbuchea. O dezbatere închinată tulburătorului destin al românilor de la Sud de Dunăre

Toţi, şi grecul, şi bulgarul, şi albanezul, şi sârbul vor să ne zdrobească capul, văzând cât suntem de moi, cât de mult îndurăm… O naţie adormită. Apoi, ar mai fi şi alte motive. Ne mai urăsc şi pentru bogăţia păstorilor aşa-zişi vlahi, pentru că noi am deţinut cele mai bune pământuri (doar eram băştinaşi, ce-ar fi dorit?), pentru că suntem diferiţi, suntem latini, aparţinem unei mari familii de popoare vest-europene.
Video: Lumea Balcanică în viziunea, activitatea și opera prof.univ.dr. Gheorghe Zbuchea. O dezbatere închinată tulburătorului destin al românilor de la Sud de Dunăre

„Alcătuind unul din vechile popoare ale Europei, românii, de la nașterea lor, au avut o arie de existențã mai întinsă decât cea cuprinsă târziu între frontierele de azi ale statului român, nici măcar între cele ale României Mari create în urmã cu 90 de ani. Rămân valabile și azi cele scrise de dârzul apărător al românilor de pretutindeni care a fost Mihai Eminescu: «Nu există un stat în Europa orientală, nu există o țară de la Adriatica la Marea Neagră care sã nu cuprindă bucăți din naționalitatea noastră»”. (Gheorghe Zbuchea, 2007)

Prof.univ.dr. Gheorghe Zbuchea a fost profesor în cadrul catedrei de Istorie universală a Facultații de Istorie, Universitatea București. Gheorghe Zbuchea a fost cel mai de seamă cercetator român al istoriei românilor sud-dunareni. Nascut în anul 1940, a absolvit Facultatea de Istorie a Universității București în anul 1962, unde a apoi a devenit profesor. Istoricul Gheorghe Zbuchea a coordonat în ultimii ani mai multe teze de doctorat ale unor români din Serbia cu privire la istoria românilor din dreapta Dunării. Profesorul Zbuchea a fost unul dintre puținii care au luat o pozitie publica față de încercarile de impunere a unei false teorii care susține o identitate separată a aromanilor față de români.

Azi, moștenirea prof. Zbuchea este dusă mai departe de cei care i-au fost studenți, printre ei numărîndu-se și domnul Robert Stănciugel, doctor în istorie, organizatorul unor serii de dezbateri dedicate românității balcanice. Dezbaterea „Lumea Balcanică în viziunea, activitatea și opera prof.univ.dr. Gheorghe Zbuchea” continuă seriile precedente ale dezbaterilor care au fost realizate în parteneriat cu Institutul Frații Golescu la Clubul Țăranului Român închinate românilor Sud-Dunăreni.

Video:Dezbaterea „Lumea Balcanică în viziunea, activitatea și opera prof.univ.dr. Gheorghe Zbuchea”

Rămân recunoscator și adresez sincere mulțumiri, izvorâte din adâncul sufletului meu, tuturor persoanelor implicate în comemorarea profesorului Gheorghe Zbuchea!

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

Cu deosebita stima si respect,
Robert Stanciugel.

Deschiderea – „Dezbatere Lumea Balcanică – Gheorghe Zbuchea” (1/11)

Dr.Robert Stănciugel „Dezbatere Lumea Balcanică – Gheorghe Zbuchea” (2/11)

Prof.Univ.Dr.Ion Bulei „Dezbatere Lumea Balcanică – Gheorghe Zbuchea” (3/11)

Prof.Univ.Dr.Ionel Calafeteanu „Dezbatere Lumea Balcanică – Gheorghe Zbuchea” (4/11)

Prof.Univ.Dr.Gheorghe Sbârnă „Dezbatere Lumea Balcanică – Gheorghe Zbuchea” (5/11)

Dr.Alexandru Ghișa „Dezbatere Lumea Balcanică – Gheorghe Zbuchea” (6/11)

Dr.Alexandru Ghișa (precizări) „Dezbatere Lumea Balcanică – Gheorghe Zbuchea” (7/11)

Dr.Robert Stănciugel (precizări) „Dezbatere Lumea Balcanică – Gheorghe Zbuchea” (8/11)

Prof.Univ.Dr.Lascu Stocia „Dezbatere Lumea Balcanică – Gheorghe Zbuchea” (9/11)

Pr.Dr.Laurențiu Andreescu „Dezbatere Lumea Balcanică – Gheorghe Zbuchea” (10/11)

Col.Dr.Mircea Dogaru (din public) „Dezbatere Lumea Balcanică – Gheorghe Zbuchea” (11/11)

Rapsodul Ion Crețeanu unul dintre puținii cobzari din România (sunt, în total, vreo 20, cu tot cu Tudor Gheorghe, conform jurnalul.ro), a revărsat cu  o voce puternică și cobza sa inconfundabilă, în memoria marelui profesor Gheorghe Zbuchea și pentru cei prezenți, cântece impresionante de dor și jale care au transpus auditoriul în ancestralitatea și atemporalitatea tradiției Neamului Românesc.  – Dorian Theodorromaniabreakingnews.ro

Ion Crețeanu recital pentru participanții la Dezbaterea Lumea Balcanică – Gheorghe Zbuchea (1/3)

Ion Crețeanu recital pentru participanții la Dezbaterea Lumea Balcanică – Gheorghe Zbuchea (2/3)

Ion Crețeanu recital pentru participanții la Dezbaterea Lumea Balcanică – Gheorghe Zbuchea (3/3)

Despre rapsodul Ion Crețeanu, cel care a venit să onoreze cu vocea și cobza sa evenimentul dedicat tulburătorului destin al românilor de la Sud de Dunăre și implicit memoria marelui Gheorgeh Zbuchea

Dana Andronie de la Jurnalul.ro spunea într-un articol „Cine este Ion Crețeanu și ce vrea el”, că „are o ipingea roșie veche de peste 150 de ani și grea de vreo zece kilograme, pe care o îmbracă la fiecare concert.  …are o cobză și o pereche de opinci impregnate de aura Mariei Tănase. Aceasta pentru că au aparținut unui cobzar vestit, Ion Șerban, zis Tarzan, care a fost cu marea cântăreață la New York, în 1939, când aceasta i-a cântat lui Benjamin Roosvelt o piesă pe care președintele SUA a aplaudat-o: „Ține, Leano, curu’ zvelt” (sau „cu Roosvelt”, depinde cum vrei să interpretezi jocul de cuvinte). Ion Șerban i-a fost „profesor” de cobză și lui Ion Crețeanu, și lui Tudor Gheorghe.

La capitolul fapte ieșite din comun, Ion Crețeanu a comis, în ultimul an, vreo patru. A inițiat o formă de marketing absolut inedită: lansări de carte și vernisaje „acompaniate” la cobză (are până acum, la activ, două vernisaje și două lansări de carte).
A doua faptă specială a fost participarea sa la Marșul Cultural „Nichita Stănescu”: 30 de kilometri, de la Șișești la Drobeta Turnu-Severin, parcurși pe jos, cu tot „harnașamentul” etnografic pe el.
A treia faptă a comis-o în luna iulie la Muzeul Satului, unde a predat copiilor din tabăra „Vara pe uliță” primele cursuri de cobză ținute vreodată în România în cadru instituțional.
A patra a fost călătoria recentă la Săpânța, pentru a-l întâlni pe Toader Ștețca și pentru a-i rosti, din cobză, „salutul dacilor liberi din Sud„. Cu această ocazie, a tras o cântare și în Cimitirul Vesel.
A cincea faptă specială (de data asta și într-un sens dramatic) s-a produs recent, în cadrul Festivalului Internațional „Enescu și muzica lumii”. În ziua în care a primit cea mai cumplită veste din viața lui, Ion Crețeanu a susținut la Sinaia, la Centrul Cultural „Carmen Sylva”, cel mai viu și mai fierbinte concert din cariera sa.

A dat totul și a primit totul, de la un public minunat.

Isprava cea mai de… ispravă  la 10 septembrie, la Roma. Ion Crețeanu a susținut, în fața Columnei lui Traian, un concert în cadrul proiectului „Lira Tracă. Ion Crețeanu pe urmele lui Badea Cârțan. Al doilea dac coboară de pe Columnă”. Crețeanu vrea să atragă atenția, prin acest proiect, că există un element de brand național chiar în instrumentul la care cântă, și anume cobza. Acest instrument era numit de romani Lira Tracă și este de presupus că era chiar lira la care cânta Orfeu, simbolul universal al muzicii esențiale.

 

afis zbuchea

O scurtă trecere prin viața și activitatea prof. Gheoghe Zbuchea așa cum au fost reflectate de Iulian PRUTEANU-ISÃCESCU în articolul închinat memoriei profesorului

Profesorul și istoricul bucureștean Gheorghe Zbuchea s-a stins din viațã în 29 decembrie 2008. Născut în anul 1940, a absolvit Facultatea de Istorie a Universității București în anul 1962, în cadrul căreia a și rămas, devenind profesor în ultimii ani și coordonator de doctorate.

Specializat în bizantinologie, imediat după 1989 a devenit un reper în istoria românilor sud-dunăreni. Titluri precum „România și lumea sud-est europeană în ajunul primului război mondial” (1995), „O istorie a românilor din Peninsula Balcanică. Secolul XVII-XX” (1999), „România și războaiele balcanice (1912-1913)”. „Pagini de istorie sud-est europeană” (1999), „Românii timoceni. Scurtã istorie” (2002), „Românii și Balcanii în epoca modernã” (1804-1918) (2003), „Românii timoceni. Destin istoric și documente” (2005) ș.a. îl recomandă drept un istoric serios, consacrat ideii naționale.

Implicat în viața Cetății, istoricul Gheorghe Zbuchea a fost prim-vicepreședinte (pentru o perioadã și președinte) al Societățiii de Cultură Macedo-Române și vicepreședinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, însuflețitor al Congresului Spiritualității Românești, organizat an de an la Alba Iulia și al Simpozionului Științific Internațional „Pãrinteasca Dimandare”, organizat anual la Constanța.

Neobosit, profesorul a onorat cu prezența sa lucrările celei de-a II-a ediții a Simpozionului Internațional Românii din afara granițelor țãrii. Coordonate istorice și naționale în cadrul european, Iași-Cahul-Chișinãu, 1-4 noiembrie 2007, unde a susținut douã comunicãri: Repere pentru o istorie a românilor de pretutindeni (îndeschidere) și Românii timoceni între trecut și viitor; la lucrările Simpozionului Internațional Românii din afara granițelor țãrii. Iași-Chișinãu: legături istorice, Iași Chișinău, 8-12 aprilie 2008, în cadrul secțiunii omagiale, 90 de ani de la întregirea Regatului României, ne-a trimis lucrarea Luptătorul național Constantin Stere între Iași, Chișinãu și București.

De numele său se leagă și postfața volumului Românii din afara granițelor țãrii. Coordonate istorice și naționale în cadrul european. Volum editat de Iulian Pruteanu Isăcescu și Mircea-Cristian Ghenghea, Iași, 2007, 398 p. Gheorghe Zbuchea va rămâne în amintirea celor care l-au cunoscut și prețuit, atât la catedră, la București, cât și la tribună, la Iași și Chișinãu, ca un adevãrat luptãtor național, dedicat cauzei românilor de pretutindeni.

Situația vlahilor/valahilor de la Sud de Dunăre la sfârșit de secol XIX 

…așa cum au fost prezenate pe blogurile dedicate românismului – rumaniamilitary.ro și  cersipamantromanesc.wordpress.com

„Și grecul, și bulgarul, și sârbul vor să ne zdrobească, văzând că suntem o nație moale”

– De ce, de-a lungul secolelor și până în ziua de azi, au manifestat bulgarii și sârbii atâta ură împotriva românilor?

Asta mă întreb și eu… Dacă sub Tito am avut 23 de ani interdicție să-mi văd casa părintească și mormintele părinților, iar sub Miloșevici, alți 22 de ani, mă întreb ce rău le-am făcut, în afară de aceea că am afirmat sus și tare că frații mei din Timoc sunt români lipsiți de orice drept elementar? De ce m-au tratat ca pe un străin la mine acasă?

Ei sunt străinii, ei au venit peste noi, nu ne-am dus noi să le luăm pământurile de dincolo de Volga. Ca să răspund totuși la întrebare, cred că se poartă astfel cu noi fiindcă au văzut că suntem o nație moale.

Toți, și grecul, și bulgarul, și albanezul, și sârbul vor să ne zdrobească capul, văzând cât suntem de moi, cât de mult îndurăm… O nație adormită. Apoi, ar mai fi și alte motive.

Spre exemplu, grecii. Cum să nu ne urască? Gândiți-vă că, pâna la Cuza, 1/6 din averile mănăstirești de la nord de Dunăre erau în mâna grecilor.

Prin secularizarea averilor mănăstirești, grecii au pierdut totul. Pe de altă parte, ei urăsc bogăția și vrednicia aromânilor, părtinirea de care s-au bucurat aceștia din partea turcilor, în timp ce pe dânșii i-au oropsit din greu; urăsc inteligența, mărinimia, spiritul liberal al multor intelectuali și magnați aromâni. Vorbind de sârbi, ei ne urăsc pentru că nu au reușit să ia întreg Banatul în 1918, deși nu li se cuvenea nici partea care se află azi la ei.

Socotesc că au fost stăpâni acolo și au pierdut din pricina vicisitudinilor istorice care pe români i-ar fi favorizat (însuși generalul Berthelot le-a alungat armata din Timișoara).

Ne mai urăsc și pentru bogăția păstorilor așa-ziși vlahi, pentru că noi am deținut cele mai bune pământuri (doar eram băștinași, ce-ar fi dorit?), pentru că suntem diferiți, suntem latini, aparținem unei mari familii de popoare vest-europene.

În fine, bulgarii ne urăsc pentru același lucru, dar și pentru că nu au reușit să ia Dobrogea. Ar fi dorit-o toată, până la Constanța, nu doar cele două județe. S-au bătut mult pentru asta.

Biserica Sf. Pantelimon din Vidin ridicata de Matei Basarab, peste o alta biserica facuta de Basarab Intaiul

– V-ați închinat toată viața luptei pentru eliberarea neamului românesc din sclavie. Ce faceți în prezent?

– Același lucru. Mă simt obligat să vorbesc în orice ocazie despre existența și necazurile românilor din Bulgaria, Serbia, Grecia, Albania și din celelalte țări din regiune, care s-au întemeiat târziu, pe os românesc. Există o conjurație împotriva cuvântului „român”, atât la Sofia, cât și la Belgrad sau Atena.

Neromânii doresc uitarea acestui cuvânt, au dezvoltat politici de stat care urmăsesc acest cuvânt ca pe un… terorist, ca pe un… stigmat al diavolului. Ei ar dori ca românii balcanici să nu mai aibă nici o legătură cu țara de la nordul Dunării, să se țină drept o nație nouă, cu o limbă diferită, astfel că ajutorul și interesul României pentru fiii ei din sud să nu mai aibă obiect.

„Dacă sârbii nu dau drepturi minorității române din Timoc, România trebuie să blocheze aderarea lor la UE”

– Au făcut oare tot ce era normal să facă politicienii României de după 1989, pentru a-i ajuta să supraviețuiască pe daco-românii din Timoc și pe aromânii din restul zonei balcanice?

– Doar vag și doar din întâmplare. O excepție face președintele Băsescu, mai ales în ultimii ani, când s-a arătat interesat de românii din jurul României. Numai în ultimele luni dânsul i-a trimis pe primul-ministru Boc la Sofia și pe ministrul de Externe Baconschi la Bor (recent). Președintele s-a dus la Cladova și bine a făcut, deși autoritățile sârbe l-au ignorat. Urât din partea lor, mai ales că el caută să-i bage în Europa.

A fost, de curând, și în Macedonia. Declarațiile au fost frumoase, încurajările sunt puternice, promisiunile sârbilor și bulgarilor par ferme, dar, imediat după încheierea protocolului unei vizite, teroarea anti-românească reîncepe. Acești oameni nu au onoare.

Bulgarii au scăpat de constrângerile UE, de dinainte de aderare, ne-au păcălit pe toți, de la București, la Bruxelles. Dar sârbii nu mai trebuie lăsați să-și bată joc; dacă nu dau drepturi minorității române din Timoc, România trebuie să blocheze aderarea lor la UE. O mare șansă, pierdută, a avut fostul președinte Iliescu.

În anii războiului din Bosnia, peste 1.000 de cisterne de motorină au tranzitat România din Rusia spre Belgrad și spre front. Atunci să fi spus d-l Iliescu: până aici, tovarăși! Trec cisternele cu o condiție: recunoașteți statutul juridic al românilor timoceni, acordați-le dreptul la limba română, la școli, la biserici! Să-i fi văzut pe frații sârbi cum se conformau… Altminteri, ei nu știu de prietenie, de înțelegeri mutuale, de bună vecinătate, nici măcar de reciprocitate (sârbii din România au toate drepturile posibile!).

– Ar putea guvernanții de la București să facă față cerințelor românilor din jurul României, în condițiile în care criza îngenunchează economia românească?

– Cred că singurii guvernanți care ar înțelege drama noastră ar fi aromânii. Ei să vină la putere în București, și ne-ar fi mult mai bine! Bunînțeles, n-am auzit să fi fost tăiate fondurile pentru minoritățile din țară. În urmă cu patru ani, știu sigur că minoritatea sârbească din România (adică 25.000 de suflete) primea de la stat, pentru proiecte culturale, biserici, asociații etc., peste 200.000 de euro pe lună! Azi, poate or primi pe jumătate, dar tot primesc. Atunci, cum să se taie puținele fonduri pentru românii minoritari din jurul țării?

Dacă, totuși, au fost tăiate, e o lipsă de cultură politică din partea politicienilor români. Dai tu atâția bani unui grupuleț de sârbi (croaților le dau alți bani, bulgarilor alți bani, rușilor alți bani), și românilor timoceni nu le dai măcar zece mii de euro!?

Nouă, aici, la ASTRA, dacă ne-ar da două mii de euro pe an, nu pe lună!, și tot ar fi bine, tot am mai face ceva treabă, o revistă, un site pe Internet, un buletin, un transport de abecedare.

Am impresia că, în instinctul majorității românilor, sentimentul național a adormit de tot. Mai dăinuie puțin în Transilvania și în Banat, dar în rest îi mort. și mai e ceva: cred că politicienilor români le e frică de românii din sudul Dunării, de românii de pe pământul lui Decebal și Traian. Ei nu-i cunsoc pe timoceni.

Timocenii încă n-au fost sârbizați, încă n-au fost bulgarizați. Că-i urăsc sârbii și bulgarii e una.

Dar politicienii români nu-și dau seama că sârbii și bulgarii vor ca și românii să-i urască! Asta ar fi bucuria lor cea mare…

…toate cele de mai sus sunt tot atâtea motive să ne aplecăm cu maxim interes peste problematica românească de la sud de Dunăre – ROMÂNITATEA BALCANICĂ. Redacția România Breaking News – RBN Press vă invită sa urmăriți înregistrarea dezbaterii începând cu data de 12 decembrie a.c. care va fi disponibilă cu un link activ în această pagină.

Material editat și publicat de Dorian Theodorromaniabreakingnews.ro

Leave A Reply