LIMBA ROMÂNĂ – SIMBOLUL UNITĂȚII TUTUROR ROMÂNILOR, REAZEMUL REZISTENȚEI ROMÂNILOR DIN PROVINCIILE ISTORICE ROMÂNEȘTI ÎMPOTRIVA PRESIUNILOR ȘI DEZNAȚIONALIZĂRII FORȚATE ȘI A INDEPENDENȚEI R.MOLDOVA

„…suntem singura țară mare din Europa a cărei unitate e exclusiv întemeiată pe limbă.” Neagu Djuvara, în  Scurtă istorie a românilor

Pe 31 august a fost sărbătorită  Ziua Limbii române.

2013 este, probabil, cel mai bogat an în ceea ce privește evenimentele dedicate Zilei Limbii Române, atât în România, cât și în comunitățile românești din jurul granițelor țării.

Acțiunile din acest an se desfășoară fie cu susținerea unor departamente ale statului român, fie sunt organizate cu sprijinul comunităților locale.

Limba noastră – maternă, oficială, literară, vorbită, scrisă,  îmbogățită sau sărăcită, cultivată sau maltratată – este  celebrată la 31 august, în numele celor 28 de milioane de vorbitori de limba română din toată lumea

Pentru a atrage atenția asupra importanței păstrării calității limbii române și pentru a-i sprijini pe românii din afara granițelor să-și păstreze cultura și identitatea națională, ziua de 31 august a fost proclamata, prin legea 53/2013, drept Ziua Limbii Române.

Ziua Limbii Române este marcată de autorități și instituțiile publice, de reprezentanțele diplomatice și institute culturale ale României, precum și de instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și evenimente cultural-educative cu caracter evocator sau științific, consacrate limbii române.

Manifestările naționale și cele internaționale își propun să unească pe 31 august pe cei care vorbesc și simt  românește și dau ocazia de a ne reaminti că limba noastră-i o comoară și că limba română este patria mea, iar dacă  vreți să marcați acest eveniment, vorbiți corect!

Ziua Limbii Române este sărbătorită și în Republica Moldova, pe 31 august, încă din 1990, iar din 2006, în aceeași zi a fost organizat în fiecare an la București, pe treptele Teatrului Național, “Concertul Limbii Române”.

Cel care nu are cuvinte nu are idei

nvațată în familie și în școală și apoi, iubită și cultivată, sau ignorată, poluată sau uitată, limba e vie și puternică pentru că exprimă, unește sau dezbină, definește identitatea, se moștenește și se lasă moștenire.

“Limba română are virtuți complete, adică poate fi vehicul a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea poți deveni vultur sau cântăreț de strană” afirma Petre Țuțea.

Iar Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este “tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute.”

Limba română, cu toate faptele de istorie, evoluție și dezvoltare, este studiată atent în ultimii mai mult de 100 de ani de lingviști și, mai recent, de sociolingviști, psiholingviști sau specialiști în geografia lingvistică. Concluziile lor și ale celor care se îngrijesc de limba română în educatie, cultură sau media nu sunt întotdeauna încurajatoare și par a contrazice uneori cugetarea lui Nichita Stănescu:

„A vorbi despre limba în care gîndești este că o zi de sărbătoare. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decât  în limba română. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanță aparte, îmi dau seama că ea o are! Această observație, această relevație am avut-o abia atunci când am învățat o altă limbă.”

Limba română, cu toată diversitatea, bogăția și forta sa expresivă, n-a așteptat însă o anume zi pentru a fi sărbătorită, marii gânditori, scriitori și poeți au celebrat-o prin toate scrierile lor sau au cântat-o în ode, iar înțelepciunea populară s-a exprimat despre limba noastră strămoșească cu haz și har în proverbe și zicători.

Oda “Limba noastră” a poetului Alexe Mateevici  a devenit chiar imn național al Republicii Moldova, limba română fiind liantul unității etnice și spirituale a neamului românesc.

Cine vorbește limba română?

Limba română este, între limbile romanice, a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italianei, fiind vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care 24 de milioane o au că limbă maternă. 17 milioane se află în Romania, unde româna este limbă oficială și limbă maternă pentru mai mult de 90% din populație.

În Republica Moldova limba română este limbă oficială și limbă maternă pentru mai trei sferturi din populație, iar în provincia autonomă Voivodina din Serbia, limba română este una din cele șase limbi oficiale.

De asemenea, română este limbă oficială sau administrativă în Uniunea Latină, organizație internațională care reunește țările lumii în care se vorbește una din limbile romanice și în Uniunea Europeana, de la 1 ianuarie 2007.

Limba română este una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase în statul monastic Muntele Athos.

Limba română este limbă maternă sau este vorbită și în Ucraina, Ungaria, pe Valea Timocului în Serbia sau în Bulgaria. Este vorbită și în comunitățile etnicilor români din Croația, Slovenia, Slovacia sau Polonia.

Emigranții au dus limba română peste tot în lume: în Israel 5 % din populație provine din România și vorbește limba română. În Italia, Spania, SUA, Canada, Franța, Germania, Portugalia, Cipru sau Australia se estimează că locuiesc peste 3 milioane de români.

Studenții străini sau cei care au lucrat în România sunt vorbitori de limba română și se estimează că peste o jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu, care și-au făcut studiile în România, vorbesc limba română.

Limba română este predată în țări est-europene unde există comunități semnificative românești, dar și în instituții de învățământ din 43 de țări ale lumii, unde limba română este învățată că limbă străină.

Graiurile românești

Cu mici deosebiri de accent sau pronunție, limba română este vorbită și înțeleasă de toți conaționalii, indiferent de zona geografică, deși în Moldova, Muntenia, Transilvania, Oltenia, Basarabia sau Bucovina se vorbesc mai multe graiuri.

Dulcele grai moldovenesc are în special aspect oral și se diferențiază de limba literară prin pronunția intensă a consoanei ș, prin folosirea multor regionalisme și prin unele diferențe de gramatică.

Graiul ardelenilor este inconfundabil de molcom, iar graiul bănățean este un amestec de elemente latine, române, slave, maghiare și germane, ambele graiuri au diferențe de gramatică și vocabular față de limba literară.

Graiul timocean și cel vorbit în Mehedinți au caracteristici fonetice distincte și fac tranziția  între cel muntenesc și graiul bănățean.

Graiul muntenesc, fonetic și lexical cel mai apropiat de limba română literară, a fost influențat puternic de greci, bulgari sau sârbi , dar și de diversele mode ale timpului.

Moldovenii luptă pentru limba română

„Limba noastră cea română“ a fost celebrată pentru prima dată în calitate de sărbătoare legală în Republica Moldova, pe 31 august 1990, după ce la 31 august 1989, fusese adoptată legea privind revenirea la grafia latină, iar limba română dobândise statutul de limba oficială în Republica Moldova.

În timpul perioadei sovietice, populației i se impusese să vorbească în limba moldovenească și să utilizeze grafia chirilică. Rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova a fost consfințit și în Declarația de independență adoptată la 27 august 1991. Ulterior însă, în Constituția din 1994 s-a statuat drept limbă de stat limba moldovenească.

Din 1994 o parte din poezia  “Limba noastră” scrisa de Alexei Mateevici, reorganizată sub forma a cinci strofe de câte patru versuri, a fost aleasă că imn national al Republicii Moldova.  Poezia este un elogiu adus limbii romane  și un îndemn pentru prețuirea ei.

Limba română este sărbătorită în R. Moldova  încă dinainte de Declarația de independență – de fapt aceasta a fost adevărata bătălie pentru eliberare națională. În momemntul în care a fost spulberată minciuna care servea drept piatră de temelie a falsului edificiu sovietic – „limba moldovenească” – tot restul construcției a început să se ducă de-a dura. Nici nu este de mirare că toți cei care îi servesc pe vechii stăpâni se luptă în continuare din răsputeri cu limba română. Mulți ar spune că sărbătorile publice închinate limbii române sunt niște prostii, risipitoare de bani publici. Nu este adevărat: românii dintre Prut și Nistru au câștigat un război inegal cu gigantul sovietic fără să folosească armele războiului. Singurele arme au fost limba română și proclamarea adevărului. Nici nu avea cum Chișinăul să câștige războiul clasic împotriva Moscovei – asta s-a văzut în Transnistria. Din acest motiv victoria limbii române nu trebuie uitată. Ba mai mult, Chișinăul a reușit să exporte această victorie și în România, unde, la inițiativa senatorului Viorel Badea, ziua de 31 august a devenit sărbătoare oficială. Iar multele colaborări dintre instituțiile din România și Republica Moldova pentru sărbătorirea limbii române reprezintă completarea simbolică a gazoductului practic.

Sute de ani românii au trăit în state separate și au fost legați doar prin limba română, care s-a dovedit liantul fundamental în momentul în care au apărut condițiile politice favorabile. După ce Chișinăul a „exportat” la București ziua de 31 august ca sărbătoare a limbii române, anul acesta este primul an în care evenimentul este sărbătorit în toate comunitățile de români din afara granițelor țării. Victoria limbii române de la Chișinău trebuie repetată peste tot unde există români, pentru că este o victorie pașnică, este o luptă fără arme. Este lupta pentru identitate națională, consfințită de toate tratatele internaționale, iar Chișinăul ne-a arătat pe 31 august 1989 că se poate.

Surse: TVR via TOCpress, TOCpress, George Damian/Timpul.md, Moni Stănilă/Timpul.md,

O tradiție aparte s-a născut la Căușeni, (R.Moldova) unde elevi și profesori de la școlile și liceele locale împreună cu autoritățile locale, primărie (Primar -Grigorie Repesciuc), reprezentanți ai Consiliului Raional Căușeni (Președinte Raionului Căușeni – Ion Ciontoloi) și cu participarea unei masive delegații a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina condusă de Președintele Consiliului Național al Asociației, Marian Clenciu, precum și Dacian Dumitrescu (activist al Institutului „Frații Golescu” și jurnalist la rbnpress.info)  și alții, celebrează an de an ZIUA LIMBII ROMÂNE, întărind legaturile între frații de sânge și limbă de pe ambele maluri ale Prutului. Printre invitații de seamă s-au mai aflat și Seniuc Ioan Președintele de Onoare al Asociației Refugiatilor din Basarabia și Bucovina, Ion Iovcev – Directorul Liceului Românesc „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ștefan Plugaru – Preș. Fil. Huși a As. Pro Basarabia și Bucovina, Anghel Nadejda – Preș. Fil. Roman a As. Pro Basarabia și Bucovina, Cezar Pânzaru, Baciu Petronel și alți membrii si președinți de filiale ale As. Pro Basarabia și Bucovina.

Manifestările au început dimineața la statuia marelui  Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari – d. 24 august 1917, Chișinău) unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia, autorul poeziei “Limba noastră”, poate cea mai frumoasă odă închinată limbii române, folosit ca imn național al Republicii Moldova.

Mulțimea destul de numeroasă, adunată în piațeta unde se află bustul lui Alexei Mateevici a vibrat cu sfințenie la revărsarea de cântecele și versuri ale tinerilor ce au interpretat cu pasiune și înflăcăre, aprinzând flacara simțirii românești în sufletele celor prezenți. A fost un prilej prin care sufletele tinere și neprihănite ale neamului românesc din acest colț de rai al românismului nealterat, au reușit să onduiască în versurile și cântecele lor însăși strigatul de trezire și dojană către cei ce azi în Basarabia, încă se mai închină la nedreptatea și minciuna ce slujeste „limba moldovenească”, „poporul moldovenesc”.

„…să nu mai cădem la cheremul străinilor, care ne joaca ca pe niste păpuși și ne suflă la ureche printre arginții cu care ne cumpără sufletul, cine suntem și ce limbă avem, să nu mai fim orbiti de interese înguste, economice, confesionale, încurajând dezordinea, pizma, în loc să consolidăm adevarul, ordinea stabilitatea și progresul.” – din discursul unei tinere eleve din orașul Căușeni.

…Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre…

Alexei Mateevici – Limba Noastră

IMAGINI DE LA SĂRBATORIREA LIMBII ROMÂNE DIN ORAȘUL CĂUȘENI – R. MOLDOVA

Redactor Dorian Theodor

Foto: Dorian Theodor