În toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești”. Vor fi înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”. Un proiect care prevede acest lucru a fost votat în prima lectură, în cadrul ședinței plenare din 2 martie 2023.
Proiectul de lege a fost elaborat de un grup de deputați ai Fracțiunii „Partidul Acțiune și Solidaritate”. Parlamentarii mai propun să fie considerată desuetudinea textului „funcționând pe baza grafiei latine” din articolul 13 din Constituție. De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, autoritățile publice cu competență de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative inferioare legii vor opera modificările ce se impun. Proiectul mai prevedere ca Sărbătoarea Națională „Limba noastră”, așa cum este denumită în prezent în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și zilele de odihnă și în Codul muncii, să se numească „Limba română”.
Potrivit autorilor, condițiile ce au impus elaborarea prezentului proiect de lege rezultă, în mod indubitabil, din necesitatea și obligativitatea implementării unor considerente cu valoare constituțională, conținute în actele Înaltei Curți de Jurisdicție Constituțională și care statuează un postulat incontestabil, și anume că limba de stat a Republicii Moldova este limba română. „Prezenta inițiativă legislativă nu constituie o inițiativă ordinară de modificare a Constituției, ci una tehnică, care rezultă din obligativitatea executării și/sau implementării actelor Curții Constituționale”, a adăugat deputata Veronica Roșca, una dintre autorii proiectului.
În timpul dezbaterilor asupra proiectului de lege, în fața tribunei Parlamentului au ieșit mai mulți deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, cu pancarte pe care erau scrise mesaje precum „Moldova, moldoveni, moldovenesc” sau „Nu vă bateți joc de Constituție”.
Proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituție, a fost votat joi în prima lectură într-o ședință cu scandal a Parlamentului de la Chișinău, scrie deschide.md.
Imediat, mai mulți parlamentari PAS au smuls și mototolit pancartele, urmând o altercație între aceștia și colegii lor din facțiunea BCS. Au urmat mai multe îmbrânceli, timp în care deputații socialiști și comuniști au început să scandeze „Moldova” și „Anticipate”, potrivit deschide.md
Concret, în Constituția Republicii Moldova ar urma să apară sintagma „limba română”, în loc de „limba moldovenească”. Proiectul de lege urmează să implementeze o decizie din 2013 a Curții Constituționale, care a decis că textul Declarației de Independență primează în fața Constituției. În Declarația de Independență limba de stat este cea română, scrie deschide.md.
Astfel, sintagmele „limba moldovenească, limba de stat, sau limba oficială”, la orice formă gramaticală din actele legislative vor fi substituite cu noțiunea „limba română” la forma gramaticală corespunzătoare. De asemenea, se constată drept desuet textul „funcţionând pe baza grafiei latine” din articolul 13 alineatul (1) din Constituţia R. Moldova.
- „În scopul executării prezentei legi, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Agenția Resurse Informaționale Juridice va asigura în Sistemul informațional „Registrul de stat al actelor juridice” operarea modificărilor ce se impun în sensul prezentei legi, în toată legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituția Republicii Moldova”, mai scriu autorii.
- „Limba română ca limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin sunt primele incluse în enumerarea din Declaraţia de Independenţă a “elementelor de identificare” ale statului, rezultând, în mod evident, că aceste elemente au fost considerate esenţiale în definirea identităţii constituţionale a noului stat şi a populaţiei acestuia, fiind puse alături, de exemplu, de drapelul, stema şi denumirea oficială a statului, având un rol cheie în sistemul valoric creat prin proclamarea independenţei Republicii Moldova”, se menționează în nota informativă a proiectului.