ROMÂNIA BREAKING NEWS

Iubește românește! De Dragobete o cursă a dragostei la malul mării…

SHARE
, / 525 0
Love2Run 2
Duminica, 21 februarie 2016, incepand cu ora 11.00, constantenii si turistii aflati pe litoral vor sarbatori, intr-un mod inedit, Dragobetele, printr-o alergare plina de romantism, alaturi de persoana iubita. Crosul Love2Run este organizat de Asociatia Sportiva “SanaSport”, in parteneriat cu Primaria Constanta, Directia Judeteana pentru Sport si Tineret Constanta si Radio Constanta, si se desfasoara pe scarile din fata Plajei Modern din Constanta.
Evenimentul sportiv-distractiv, care face parte din proiectul international “Maratonul Nisipului 2016”, are ca scop promovarea sportul de masa in randul societatii, prin distractie, a zonelor istorice din municipiul Constanta si a singurului maraton din Europa care se desfasoara pe nisip. “Love2Run nu este o simpla cursa de alergare, ci o cursa a dragostei, in care vom face sport alaturi de persoana iubita. Este o cursa in care sarbatorim atat iubirea, dar in acelasi timp marcam si inceputul primaverii, intrucat luna martie este foarte aproape. Nu este nicio problema pentru cei care vor sa participe la cros, dar nu au partenera. Nimeni nu ramane singur de Dragobete, iar noi vom avea grija ca fiecare sa alerge in cuplu si, de ce nu, sa-si gaseasca si jumatatea”, declara Daniel Antonaru, presedintele Asociatiei Sportive “SanaSport” si organizatorul Maratonului Nisipului.
Love2Run este ultimul cros-distractiv din seria celor trei evenimente care preced competitia internationala “Maratonul Nisipului”. A treia editie a evenimentului international va avea loc in data de 27 martie 2016, in statiunea Mamaia, si se adreseaza atat alergatorilor amatori, cat si sportivilor de performanta. In acelasi timp, celebrul eveniment reprezinta un mijloc inedit de promovare a sportului de masa si a noului litoralul romanesc la nivel international. Evenimentul contine trei probe competitive: cursa individuala de maraton (42,195 km), cursa de semimaraton (21,097 km) si cursa de 10 km si cursa populara „Family Run”, prin care se doreste promovarea sportului in familie si combaterea obezitatii infantile, fenomen care a atins cote alarmante in ultimii ani, in Romania.
La editia din acest an a Maratonului Nisipului, participantii vor alerga pentru o cauza nobila, si anume ajutorarea copiilor nascuti prematur sau cu afectiuni medicale. Campania umanitara “Daruieste Primul Zambet” este initiata de Asociatia “Daruieste Aripi” si vizeaza reconstructia si modernizarea Sectiei de Terapie Intensiva Nou Nascuti si a Compatimentului de Prematuri din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Constanta.
Cei interesati sa participe la cursa “Love2Run” sau la Maratonul Nisipului 2016, se pot inscrie online pe website-ul evenimentului, www.maratonulnisipului.ro.

Dragobetele este o sărbătoare celebrată de români pe 24 februarie. Sărbătoarea de Dragobete este considerată în popor echivalentul sărbătorii Valentine’s Day (ziua Sfântului Valentin), sărbătoare a iubirii.

Etimologia cuvântului a fost dezbătută de numeroși etnologi și filologi, propunându-se variate explicații pentru originea sa.

Nicolae Constantinescu, etnolog al Universității din București, a afirmat că nu există atestări documentare ale acestei sărbători decât în secolul al XIX-lea, „ceea ce nu înseamnă mare lucru pe scara timpului”. Profesorul a propus ca etimologic, el provine din derivarea cuvântului „drag-dragul”( cu tema slava), adăugând că „nu putem ști sigur, pentru că în domeniul etimologiei ești tot timpul pe nisipuri mișcătoare”. Lingvistul Lazăr Șăineanu a propus analogia cu „dragu-bete”, sufixul „-bete” fiind folosit în zonele din Oltenia, semnificând „adunare, mulțime”. Etnograful Marcel Lutic de la Muzeul de Etnografie al Moldovei a prezentat etimologia acestei sărbători populare, considerând că majoritatea denumirilor ei provin de la „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă celebrată pe 23 februarie care în slavă se numește Glavo-Obretenia. Românii au adaptat-o, astfel apărând sub diverse nume („Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”, „Bragovete”) în perioada Evului mediu, până când s-a impus în unele zone (sudul și sud-estul României) ca Dragobete. Această explicație este data și de „Micul dicționar academic”, care atestă folosirea cuvântului din anul 1774. „E foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană; în acest caz, «zeul» s-a născut pornind de la un nume”, a afirmat Rodica Zafiu de la România literară. N.A. Constantinescu, în „Dicționar onomastic românesc”, 1963, tratează cuvântul „Dragobete” la articolul despre „drag” (cu temă slavă) și ca substantiv comun, însemnând „gândăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră”, cunoscută și sub numele de „târtăriță” sau „repede” (Cicindela campestris). În „Dicționarul etimologic al limbii române”, Al. Ciorănescu propune ca etimon, cu rezerve, cuvântul sârb „drugobrat” ce se traduce prin „cumnat”. Alte teorii expuse de Lutic consideră proveniența numelui de la cuvintele din slava veche „dragu” și „biti”, care s-ar traduce prin „a fi drag” sau de la cuvintele dacice „trago” – țap și „pede” – picioare, acestea transformându-se, în timp, în drago, respectiv bete: „În paranteză fie spus, credem ca dacii au avut o divinitate celebrată în această perioadă a anului, divinitate al cărei nume nu ni s-a păstrat, după cum multe alte nume ale divinităților dacice nu ne mai sunt cunoscute”.

Ion Ghinoiu, în „Obiceiuri populare de peste an – Dicționar” (1997), asociază numele de Dragobete cu un personaj din mitologia populară românească: „zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (…), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești”, fiind identificat cu „Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă”. Autorul oferă detalii despre familia acestuia, numindu-l „fiu al Babei Dochia și cumnat cu eroul vegetațional Lăzărică”. Dicționarul menționează (în plan secund) că Dragobete este și o „sărbătoare dedicată zeului dragostei cu același nume”. Romulus Vulcănescu în „Mitologia română” (din 1985) îl descrie ca o „făptură mitică”, fiind „tânăr, voinic, frumos și bun”.Simeon Florea Marian, în „Sărbătorile la români” (1898-1901, reeditare din 1994), a scris că „în mai multe comune din Muntenia” și mai ales în Oltenia, sărbătoarea creștină „Aflarea capului Sf. Ioan Botezătorul” (din 23 februarie) „se numește Dragobete”. El a afirmat că după credința poporului, aceasta este ziua în care toate păsările și animalele se împerechează. „Dragobetele în aceste părți este o zi frumoasă de sărbătoare”; „băieții și fetele au deci credință nestrămutată că în această zi trebuie ca și ei să glumească, să facă Dragobetele, după cum zic ei, ca să fie îndrăgostiți în tot timpul anului”. Este menționată o legendă din comuna Albeni, potrivit căreia „Dragobete Iovan era fiul Babei Dochia”.Autorul l-a descris ca fiind „o ființă, parte omenească și parteîngerească, un june frumos și nemuritor, care umblă în lume ca și Sântoaderii și Rusalele, dar pe care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme și fărădelegi”. A fost prezentat în aceeași lucrare și ca zeul dragostei și al bunei dispoziții, de ziua lui se organizau petreceri, deseori urmate de căsătorii. El este protectorul și aducătorul iubirii în casă și în suflet”.Dragobetele mai poate fi întâlnit și sub denumirea de „Dragomir”, cunoscut ca un cioban care o însoțește pe Baba Dochia în călătoriile prin munți, dar reprezintă de asemenea și o figură pozitivă, simbol al primăverii, iar de ziua lui se sărbătorea înnoirea firii și se pregătea de primăvară. O alta reprezentare a acestuia este cea a unei plante, numite Năvalnic, în folclor fiind răspândită ideea ca Maica Domnului l-a transformat în aceasta pe Dragobete deoarece el a încercat din nesăbuință să-i încurce cărările.

Dragobetele are rădăcini foarte vechi, fiind sărbătorit chiar de pe timpul dacilor, după cum se precizează în volumul Tradiții și obiceiuri românești, coordonat de editura Flacăra. Pentru daci, Dragobetele era o divinitate asemenea lui Cupidon al romanilor și Eros, al vechilor greci. Dragobetele, numit și Năvălnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea în casă și în suflet.

Oamenii de la țară își mai aduc aminte de obiceiul de demult al fetelor și băieților care, în ziua lui Dragobete, se primeneau în haine curate, de sărbătoare și porneau cu voie bună spre pădure, pentru a culege ghiocei, viorele, tămăioasă, pe care le așezau la icoane și le foloseau la diverse farmece de dragoste.

Înspre ora prânzului, fetele porneau în goană spre sat, fuga fiecăreia atrăgând după sine câte pe băiatul care le îndrăgea. După ce își prindea aleasa, băiatul îi fura o sărutare în văzul lumii, sărut care simboliza legământul lor de dragoste pe întregul an de zile. De aici și celebra zicală

„Dragobetele sărută fetele!”

Părerea ta contează

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press