ROMÂNIA BREAKING NEWS

Ion Neculce, O samă de cuvinte și Letopisețul Țării Moldovei (sec. XVIII)

SHARE
, / 3499 0

Ion Neculce, O samă de cuvinte și Letopisețul Țării Moldovei (sec. XVIII)

Legenda întemeierii mânăstirii Putna

„O samă de cuvinte ce suntu audzite din om în om, de oameni vechi și bătrâni, și în letopiseț nu sunt scrise, ce s-au scris aice,după domnia lui Ștefăniță –vodă  înaintea domniii Dabijii-vodă. Deci cine va ceti și  le va crede, bine va fi, iară cine nu le vacrede, iară va fi bine; cine precum îi va fi voia, așa va face.

Ștefan-vodă cel Bun, luund domnia Moldovii și viind turcii în dzilele lui să treacă în Moldova la Galați, i-au bătut foarte rău pre turci și au luat și Cetatea Albă și Chilia de la turci. Apoi mai pe urmă iar le-au luat turcii aceste doao cetăți. Și în câteva rânduri s-au bătut Ștefan-vodă cu turcii. Iar când s-au bătut la Războieni, atunce s-au aședzat turcii cu Ștefan-vodă. Și le-au dat hotar și olat Bugeacul și au făcut pace. Și turcii apoi au adus tătarî din Crâm și i-au aședzat în Bugeac, carii stau și până astădzi, precum au aședzat și la Hotin lipcani.

Ștefan-vodă cel Bun multe războaie au bătut. Și așe să aude din oameni vechi și bătrâni că, câte războai au bătut, atâte mănăstiri cu biserici au făcut.

Ștefan-vodă cel Bun, când s-au apucat să facă mănăstirea Putna, au tras cu arcul Ștefan-vodă dintr-un vârvu de munte ce este lângă mănăstire. Și unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariu. Și este mult locu de unde au tras pănă în mănăstire. Pus-au și pe trii boierenași de au tras, pre vătavul de copii și pre doi copii din casă. Deci unde au cădzut săgeata vătavului de copii au făcut poarta, iar unde au cadzut săgeata unui copil din casă au făcut clopotnița […]”

Sursa imaginii: Claudiu Paradais, Comori ale spiritualității românești la Putna, Iași, 1988 (fotocopie după manuscrisul păstrat la Biblioteca Academiei Române)

Sursa textului: Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, București-Chișinău, 2001

Despre exilul lui Dimitrie Cantemir (din Letopiseț)

„Iară după ce au trecut moscalii Nistrul în ceea parte, au scris împăratul Moscului la turci că, de nu vor porni pe craiul Șvedului pănă în doaosprăzece zile și l-or mai ține acolo la Tighine, el încă va strica pacea, nu o va ținea.

Iară Dumitrașco-vodă au făcut căutare tuturor moldovenilor carii era cu dânsul și i-au întrebat, merge-vor cu dânsul la Moscu au ba, ce toți au priimit să margă, că într-alt chip nu avea cum dzice, că nu avea cum merge într-altă parte de răul tălhăritului. Și i-au scris Dumitrașco-vodă pre toți într-un izvod și l-au dat la împăratul, de l-au iscălit cu mâna lui. Iară boierii și slujitorii aceștia era anume: 1. Ion Neculce hatman, 2. Savin Stroiciu Zmucilă vel ban, 3. Gheorghiță vel păharnic, 4. Iordachi Aristarh vel ușer, 5. Pavel Rugină vel comis, 6. Mogâlde sărdariu; 7. Ilie Abăza vornic despre doamna; 8. Dimitrie aga; 9. Ion Merescul polcovnic; 10. Ion Bănariul vel căpitan; 11. Brahă căpitan de dărăbani; 12. Moșoc jigniceriul; 13. Ion Dzărul vătav de copii; 14. Nuor Dzărul postelnic; 15. Constantin Dzărul medelnicer; 16. Vasile Dzărul tij medelnicer; 17. Mechichi stolnicul; 18. Antiohii cămăraș; 19. Constantin Pârcălabul medelnicer; 20. Dima bașbulucbaș; 21. Ciutea căpitan; 22. Apostol căpitan; 23. Toader Merescul căpitan; 24. Pavel Merescul căpitan […]

Despre a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat în Țara Moldovei

Lăsând cele streine vom scrie iarăși a pământului Moldovii

Așijderea Costantin-vodă au mai socotit pre unii din ficiorii de boieri carii n-au fost putut să încapă la boierie și era ficior de boieri mari și de neamuri, și începusă acum unii dintre dânșii și a îmbătrâni și nu mai putea să încapă la boierie, că de la o vreme încoace era tot unii. Iar Costantin-vodă au socotit de au făcut dreptate și au început a-i boieri și pre aceia ce era căzuți din cinste.

Mai socotit-au Costantin-vodă pentru școale de învățătură, de le-au mai întărit școaleli celi elinești și celi slovenești. Așijderea au mai făcut școale de învățătură și lătinești și arăpești și au dat știre tuturor mazililor în toată țara ca să-ș aducă copiii la învățătură la școale ca să învețe orice limbă le-ar fi voia, pentru ca să să afle oameni învățați și în pământul nostru al Moldovii, precum sânt și pintr-alte țărî și părți de locu […]”

Sursa: Zamfira Mihail, Paul Mihail, Cronica lui Ion Neculce copiată de Ioasaf Luca. Manuscrisul „Mihail”, București, 1980

tiparituriromanesti

Părerea ta contează

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press