Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie. Despre petreceri și băutură (sec. XVI)
29 r
Din Capitolul VII: „Cum să cade domnilor să șază la masă și cum vor mânca și vor bea”:
„… ca nu cumva să așezi pe lângă tine oameni fără minte și desfrânați. Că zice prorocul: Cu cei aleși, ales vei fi, și cu cel îndărătnic te vei îndărătnici. De aceea și eu, fiul meu, după cuvântul prorocului, îți mărturisesc: dacă vei fi cu cei aleși, în fiecare zi și ceas, te vei folosi de sfatul cel bun și de învățăturile cele bune; iar dacă vei fi cu cei fără minte și desfrânați, și tu vei fi împreună cu dânșii fără minte și desfrânat.
Și iarăși se cuvine domnului să aibă la masa sa diferite tobe și gusle, și surle de veselie. Așa să faceți și voi totdeauna înaintea oștenilor voștri, ce veselie mai mare știți, faceți, ca să se veselească cei ce vă iubesc.
29 v
Iar voi, când veți auzi asemenea cântări ale celor ce vă cântă, nu se cuvine să vă îndreptați mintea către aceste cântări sau către mulțimea jocurilor diferite, venite la voi din multe țări, din pricina numelui vostru. Căci omul care își îndreaptă mintea sa la cântări și jocuri, cu toate cele asemenea lor, acela nu este desăvârșit și înțelept. Dar ce fel de domn vei fi tu și cum te vei numi sarea oamenilor și ca un izvor, să bea toți dintr-însul, iar tu să-ți dăruiești mintea tuturor cântărilor și jocurilor acestora? Căci, dacă vor vedea și alții de la tine, ei toți își vor îndrepta ochii și vor privi acolo unde privești și tu, cârmuitorul. Și astfel, precum îi vei învăța,
30 r
așa vei da seama despre ei.
De aceea, și eu îți mărturisesc astfel, fiul meu, dacă vrei să fii unsul lui Dumnezeu, se cuvine să cânți toate cântările și să joci toate jocurile, căci așa se cuvine domnului, să-și veselească oștenii; tu însă nu trebuie să ai mintea ta după acele cântări, dacă vrei să fii întreg. Tu însă străduiește-te să împlinești voia Domnului tău, care te-a uns.
Cu băutură să nu-ți îngreuezi trupul, că mulți zic: bună este băutura multă. Cum este bună? Omul, când se îmbată, dacă are minte multă, atunci o pierde, dacă are mâini, nu-i sunt de folos, dacă are picioare, nu-i sunt de folos, dacă are limbă, nu poate vorbi cu ea. Deci, cum să nu fie rea beția, dacă întreg trupul nu-i mai folosește, ca să poată face ceva pentru Dumnezeu și pentru oameni? Și încă și alt rău izvorăște din beție, și anume mai întâi își îmbolnăvește trupul și-și sărăcește casa, și-și pierde mintea. Și din clipa în care-și pierde mintea, atunci este pierdut și cu sufletul. Deci, ce bine am făcut cu beția, afară doar că ne-am îmbolnăvit trupul și ne-am sărăcit casa și ne-am pierdut mintea? Deci, când ne-am pierdut mintea, atunci și pe Domnul nostru l-am despărțit de noi. De aceea, cel ce va iubi băutura multă și fără măsură în viața aceasta, nu se numește următor lui Dumnezeu, ci se numește ca și o vită. De aceea, fiul meu, ce este mai bine, să iubești băutura multă, ca să te numești vită, sau este mai bine să te numești următor lui Dumnezeu?
Iar ostașilor tăi dă-le să bea îndestul, cât au nevoie, și tu încă să bei, dar cu măsură, încât mintea ta să biruiască vinul, iar nu să biruiască vinul mintea ta, și mintea ta să cunoască mintea slugilor tale, și să nu cunoască mintea slugilor tale mintea ta.
Și la beție să nu faci daruri, oricât ți-ar fi sluga de dragă. Și nici dacă ai vreo mânie împotriva cuiva, încă de la trezie, să nu dai la iveală mânia ta la beție împotriva slugii tale și s-o înjosești. Sau dacă unii vor pârî către tine la beție, tu așteaptă până la trezie, sau chiar dacă îți va greși vreo slugă la beție, iarăși nu te grăbi, pentru că tu ai îmbătat-o. Deci, așa cum ai îmbătat-o, așa să-i și îngădui […]”
Sursa: G. Mihăilă, Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie. Ediție facsimilată după unicul manuscris păstrat, București, 1996
Articol postat prin bunăvoința Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Republicii Moldova (Fondul de carte rară și veche)