Evaziunea fiscală răspândită și gradul mare de corupție scad veniturile statului, iar faptul că nu există preocupare și bani alocați pentru eradicarea sărăciei, deși bani există, reflectă o decizie politică, a arătat raportorul ONU pe probleme de sărăcie extremă, Philip Alston.
„Dacă România nu își rezolvă problema sărăciei, poți presupune că nu are bani. Dar banii sunt acolo. Faptul că nu se alocă bani pentru eradicarea sărăciei, deși sunt colectate taxe la stat, reflectă de fapt o decizie politică. Banii există și este și mai important că există motive clare pentru care nu sunt disponibili și mai mulți bani. Mai multe guverne din România au făcut alegeri la nivel de politici publice pentru a îmbunătăți traiul celor care erau deja într-o situație bună, nu pe al celor mai săraci. Evaziunea fiscală este ridicată și există un mare grad de corupție care scad veniturile la buget. Chiar și atunci când se iau măsuri pentru eradicarea corupției, doar o mică parte a banilor sunt confiscați. E o parte bună, pentru că aici scapi cu banii dacă ești corupt”, a arătat raportorul.
Philip Alston a mai arătat că, în România, au existat decizii semnificative pentru dublarea alocațiilor pentru copii și pentru scăderea TVA, însă, în opinia sa, aceste măsuri s-au luat fără a fi analizate efectele lor.
„Atât cât mi-am putut da seama, nu au existat studii serioase care să analizeze impactul acestor decizii asupra categoriilor de populație cele mai sărace. Analizele făcute au fost insuficiente asupra consecințelor și au fost folosite fonduri care ar fi putut fi utilizate pentru cei afectați de sărăcia extremă”, a mai arătat raportorul special al Organizației Națiunilor Unite pe probleme de sărăcie extremă și drepturile omului.
El a precizat că sunt necesare provocări instituționale pentru eradicarea sărăciei extreme, pentru că aceasta rămâne o problemă, chiar dacă în ultimii 10 – 15 ani rata sărăciei a scăzut.
„Este evident că au existat îmbunătățiri”, a spus Alston.
El a explicat că eradicarea problemelor legate de sărăcie țin de o opțiune politică care până acum nu a fost „îmbrățișată” în România.
„Unul din paradoxurile politicii economice constă în faptul că guvernul insistă pe niște politici foarte bine țintite. Când am întrebat de ce taxa unică de 16 la sută nu poate fi scoasă, au spus că nu vor să introducă prea mare complexitate în sistem. (…) Până și cei de la FMI ne-au spus că sistemul de impozitare din România este mult prea regresiv, astfel încât pune o povară prea mare pe categoriile de venit cele mai mici. Contribuțiile încep să se aplice de jos și se mențin în același procent până la cei cu venituri foarte mari. FMI a zis că ar trebui mai mult spațiu financiar pentru cheltuieli sociale”, a mai spus raportorul.
Întrebat care este situația României privind sărăcia, în comparație cu alte țări, Philip Alston a precizat că singura comparație care are cu adevărat sens trebuie făcută în interiorul Uniunii Europene.
„România este pe ultimul sau penultimul loc, în funcție de o serie de indicatori, și lucrurile nu trebuie să stea așa, pentru că este vorba de o alegere care până acum a fost acceptată de societate. Rolul meu este de a spune că o țară ca România a acceptat o serie de principii și atunci când țările nu respectă drepturi, vorbim de un eșec de a se conforma obligațiilor”, a mai arătat Alston.
Acesta a subliniat că România are posibilități pentru a eradica sărăcia, dar trebuie mai multă concentrare pe voința politică,.. citește integral pe Găndul.info
Publicat și editat de Gabriel Negru – romaniabreakingnews.ro / Sursa foto:Piața Agroalimentară Trapezului (București) agro-business.ro