ÎN CIMITIRUL VECHI DIN CERNĂUŢI A FOST DESCOPERIT MORMÂNTUL AGLAIEI DROGLI, SORA MAI MICĂ A LUI EMINESCU

Mormantul AGLAIEI DROGLI sora lui EMINESCU, la Cernauti (foto Zorile Bucovinei)

Pierdut în bălării şi buruieni, mormântul din Cimitirul  Horecii Mănăstirii,  unde şi-a găsit odihna veşnică Aglaia Drogli,  sora  mai mică a lui Eminescu, după ani de căutare a fost descoperit, curăţat şi îngrijit prin osârdia domnilor  Octavian Voronca, membru în conducerea a trei societăți naţional-culturale româneşti – „M. Eminescu”, „Golgota”, Aron Pumnul”,  Ion Timciuc şi Octavian Bivolaru, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, şi  luat sub patronajul Şcolii nr.13 din Horecea. Cu susţinerea Societăților„Mihai Eminescu”, „Golgota”, „Arboroasa”,  ziarului românilor din Ucraina „Zorile Bucovinei”, Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, vinerea precedentă, aici a avut loc o manifestare de comemorare, la organizarea căreia a osârduit dl Octavian Voronca, fost director şcolar, care, împreună cu fiica sa, în martie curent, a descoperit mormântul, după o fotografie din arhivă,  unde, de altfel, se afla şi tăblița cu inscripţie, loc unde de azi înainte urmează să ne adunăm de ziua naşterii şi a morţii Aglaiei Drogli.

Elevi din clasele a 6-7, cu Tricolorul la inimă, însoţiţi de directoarea Eugenia Farcas, de  profesorii Ion Găină şi Natalia Proţiuc,  au prezentat un recital pe versuri eminesciene, înscenând  „întâlnirea” simbolică  lângă mormânt a acestor 2 personalităţi  – sora cu fratele – ce se „priveau” de pe cele două portrete,  dăruite apoi elevilor de organizator, precum şi albumul marelui plastician George Löwendal, care a pictat catapeteasma Bisericii „Sfântul Nicolai” din Cernăuţi,  dăruit directoarei.

Deşi nu au lăsat moştenire generaţiilor ce au urmat rodul minţii lor iluminate, aflându-se în spatele  ilustrului lor frate Mihai, şi alţi membri ai familiei Eminovici s-au remarcat ca personalităţi proeminente printr-o cultură şi inteligenţă remarcabile. Adevărul e că după genialul său frate, sora Poetului, Aglaia Drogli, cea care, după cum afirmă istoricii,  l-a impresionat şi i-a aprins inima lui Titu Maiorescu, i-a influenţat pe compozitorii Ciprian Porumbescu şi Teodor Flondor, a fost al 8-lea şi cel mai talentat copil al soţilor Gheorghe Eminovici şi al Ralucăi Iuraşcu. Înzestrată cu har artistic, frumoasa şi distinsa soră mezină a lui Eminescu a fost o tânără  fermecătoare,  bucălată şi graţioasă. Mai târziu, însă, din cauza unei boli ce o macină, trăsăturile feţei i se înăspresc şi se usucă. Dumnezeu îi hărăzise multe daruri: frumoasă, inteligentă şi distinsă. Dar, ca toţi Eminovicii, a fost lipsită de noroc: măritată cu un bărbat mai în vârstă cu 20 de ani, căsătorită, a doua oară, cu altul, dizgraţios şi imoral, se stinge din viaţă  la Cernăuţi, la vârsta de 48 de ani, fiind înmormântată în Cimitirul vechi din spatele Universităţii, mai târziu, osemintele fiindu-i strămutate în Cimitirul Horecea. Nici copiii ei nu au fost mai norocoşi: Victoriţa a murit de mică, iar Gheorghe – din cauza unui lues netratat la timp. Mezinul, Ioan, a căzut la datorie, ca ofiţer sanitar, în timpul primului război mondial.

Dacă Mihai Eminescu a rămas în posteritate ca un excepţional ziarist, un geniu  nemuritor al literaturii române, soră-sa Aglaia –  ca o îndrăgostită de arta dramatică şi o adorată actriţă de teatru, posedând şi un impresionant talent muzical, cântând foarte frumos la pian. A văzut lumina zilei la 7 mai 1852,la Ipoteşti, judeţul Botoşani. Preferata părinţilor, Aglaia primeşte o educaţie aleasă, devenind o tânără frumoasă cu alese maniere şi aptitudini, pasionată de teatru, visează să devină actriţă.  Dar lipsa de mijloace financiare a familiei sale nu-i permite să-şi continue studiile universitare, doar lecţiile de canto. Talentată şi frumoasă, excelează însă în cercurile intelectuale din Bucovina. La Cernăuţi, în perioada 1869-1871,  i-a cunoscut pe compozitorii Ciprian Porumbescu şi Teodor Flondor, fratele artizanului UNIRII, Iancu Flondor, ambii corifei ai muzicii fiind influenţaţi şi inspiraţi de frumoasa  şi talentata soră a Luceafărului Poeziei Româneşti, demonstrându-i sincera lor admiraţie. De altfel, din îndemnul ei, Flondor va compune ,,Serenada pentru bariton şi cor”, pe versurile poeziei lui Mihai Eminescu, „Somnoroase păsărele“, episod menţionat de dl Octavian Voronca.  Materialul integral pe Zorile Bucovinei.