ROMÂNIA BREAKING NEWS

CRIMEEA ! În caz că apar MORȚII așteptați de Putin? …o problemă insurmontabilă pentru coloana a 5-a rusă (sovietică). O analiză de Ion Petrescu

Dincolo de fluxul de știri vizând evoluția trupelor ruse pe teritoriul Ucrainei, de bucuria celor care nu își ascund euforia pentru noua demonstrație de forță a lui Vladimir Putin, de amărăciunea celor care văd impotența liderilor de mucava ai Uniunii Europene există o întrebare, deloc retorică. Când vor apărea primii morți, cei care vor face ireversibilă derularea ulterioară a evenimentelor? O chestiune de ore?

Până atunci este bine să ne uităm un pic, în propria țară.  Cu excepția președintelui în funcție, alți demnitari importanți, precum premierul sau ministrul de externe, nu au condamnat agresiunea clară a Rusiei, contra Ucrainei.  Cu excepția șefului statului român, niciun alt responsabil, de rang înalt, din ministerele de forță, nu a dat asigurări publice asupra faptului că frontiera de uscat și cea maritimă a țării sunt 24 de ore, din 24 posibile, sub atentă supraveghere, fiind luate toate măsurile ce se impun pentru situații imprevizibile.

Noroc cu calitatea de stat membru al NATO, cu percepția excepțională a Forței Expediționare Românești, la Pentagon, cu fluxul de militari americani retrași din Afganistan, via baza militară aeriană de la Mihail Kogălniceanu, în drum spre cea de la Frankfurt, din Germania.

Este o comedie să vezi, nu numai pe micile ecrane, cum oameni care habar nu au de ceea ce înseamnă o campanie, în anul 2014, o demonstrație militară de forță, în partea sa deloc publică, clasificată, vin cu fumigene, în fața celor neinformați, pomenind de precedente istorice lipsite de relevanță, în cazul de față, de proceduri diplomatice, clar ignorate la Kremlin, de semnificațiile declarațiilor unor lideri occidentali, precum Angela Merkel și David Cameron. Doi bufoni, care s-au făcut de râs prin credulitatea cu care au sperat că un simplu telefon îl poate întoarce din drum, pe cel mai admirat bărbat al femeilor din răsăritul bătrânului nostru continent, omnipotentul Vladimir Vova Putin.

Militarii ruși sunt stăpâni pe ei, pe tehnica lor de luptă, pe teritoriul oficial, încă, al Ucrainei.  Trebuie să recunoaștem că dușul rece administrat acum de președintele Rusiei comunității europene, care ar merita să fie redenumită, cu apelativul Uniunea Europeană Twitter, este de bun augur. Forța diplomatică a UE, cât mai era, a fost practic spulberată de realitățile ultimelor zile, iar capacitatea militară a mult invocatei armate europene este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire. Uniunea Euroasiatică nu există încă, dar pe planul imaginii publice, Uniunea Europeană este acum, deja, numărată la podea, în meciul cu URSS-ul de facto al lui Putin.

Perceperea fostului președinte Viktor Ianukovici ca liderul unui regim autoritar supus Moscovei, iar a manifestanților din Kiev ca inițiatori ai unei revoluții populare împotriva opresiunii sociale, în stil mafiot, din Ucraina, în urma refuzului lui Ianukovici, din decembrie 2013, de a continua drumul spre UE, schimbând macazul spre Rusia, în schimbul promisiunii Kremlinului, de a beneficia de un ajutor economic de 15 miliarde de dolari, dar și de o reducere a prețului la livrările de petrol și gaze ține deja de… istorie.

Represiunea sângeroasă a manifestațiilor din Euromaidan, cu sprijinul tacit al Moscovei, a determinat, în final, fuga lui Ianukovici, un act personal ce indică lașitatea unui lider interesat doar de soarta sa, nu și de a țării pe care o conducea.  Pentru a schimba cursul actual al istoriei Ucrainei, Putin vede total diferit evenimentele anterioare.  În opinia sa, președintele Ianukovici fiind în postura de a i se respecta mandatul inițial, sau măcar acela convenit la acordul semnat cu opoziția, respectiv menținerea la putere, până la alegerile prezidențiale convenite, inițial, pentru luna decembrie.

Dar Rusia este prima care nu a semnat și nici recunoscut acordul menționat, o înțelegere aplaudată de naivul Occident, o victorie atribuită ministrului polonez de externe, care se și vedea ales secretar general al NATO, la summitul Alianței din septembrie. O speranță moartă.  Putin a ignorat pur și simplu Polonia, care acum vrea o reuniune a aliaților focalizată pe pericolul militar rus.  Vova s-a jucat la telefon cu duplicitara Angela Merkel, cu perfidul Albion, pardon, premierul David Cameron, și cu pupăza din răsfirații pomi din Bruxelles, Herman van Rompuy.  Dacă mulțimea de manifestanți, și a fost vorba de sute de mii de ucraineni adunați în Euromaidan, au instaurat actuala conducere interimară, pro-europeană, de la Kiev, de ce sutele de mii de militari ruși alarmați nu ar repune pe tronul prezidențial, din capitala Ucrainei, pe prea supusul Viktor Ianukovici?  Manifestanții din Kiev sunt apreciați la Moscova drept naziști, extremiști, generatori de acțiuni ilegale.

Militarii Forței Expediționare Ruse în Ucraina sunt însă considerați, la Kremlin, drept eliberatori, ponderați, calmi, acționând legal, cu sprijinul legislativului din Moscova, care, brusc, se consideră mai important, relevant, decât Națiunile Unite, un moft american, găzduit la New York, cu funcționari internaționali lipsiți de orice putere reală.  UE, NATO, SUA?  Să se mulțumească tacit cu sferele lor de influență.  Și să nu miște un deget în sfera imperială rusă de fostă influență, ce mai include, pe harta lui Putin, și Ucraina. Cele 90 de minute petrecute la telefon de Obama, cu Putin au fost un… dialog al surzilor.

Premiul Nobel pentru Pace, al lui Barack cel Diplomat, nu a avut niciun efect asupra lui Vova, restauratorul Uniunii Republicilor Sovietice Pierdute. Crimeea nu constituie decât un pretext, bine pregătit, de Moscova, în vederea reglării conturilor cu mai liberii interlocutori ai lui Putin, din fostele state sovietice, acum mai mult sau mai puțin (in)dependente de Rusia.

Reflectați! La ce?

La decizia bruscă, aiuritoare, a Parlamentului de la Kiev, în ianuarie conservator, generator de legi represive, în februarie convertit la democrație, care nici nu s-a gândit prea bine și a votat abrogarea drepturilor vorbitorilor de limbă rusă, română și maghiară, de a utiliza limba maternă, conform prevederilor legale adoptate pe timpul regimului președintelui Ianukovici. O victorie a KGB/FSB. O lovitură sub centură administrată euforicilor lideri, neexperimentați, aduși la putere, în Kiev, de valul nemulțumirii populare. Prilej, pentru naivii din statele vecine, de a condamna, cu tărie revoluționară, pe noii conducători ai Ucrainei, prilej de satisfacție a rusofonilor din fostele state membre ale Tratatului de la Varșovia, inclusiv din România, care, pentru a incita spiritele vor acum înapoi teritoriile românești cotropite de sovietici, în anul 1940. Ca la biliard. O singură lovitură trimite două bile în plasă…

Putin se joacă acum cu pionii Europei, dar și cu cei ai Americii. Solicitarea sa, pentru Duma de Stat este doar un test al reacției occidentalilor. Nimic altceva. Europenii au înroșit Twitter-ul și le-a murit brusc bărbația, Viagra Alianței fiind, fie că unora le place, sau nu, doar peste Ocean. Americanii se laudă cu convorbirile lor telefonice, Obama cu Putin, secretarii de stat cu omologii de la ministerele ruse de externe și al apărării. Apă de ploaie. Expresie tipică la Pentagon, pentru generalii conștienți de labilitatea unor decidenți.  Iar bomboana pe colivă va fi posibila trecere la acțiuni militare ruse de amploare, în Ucraina, taman după anunțata reuniune a NATO, din această duminică a Sfântului Euroatlantic…

Cel sacrificat de comoditatea, lașitatea și jocul la două capete, ale celor care au promis Ucrainei marea, la Bruxeles, iar Kievul se va alege cu sarea… în bucatele rămase prin depozitele Forțelor Armate Ucrainene. Din păcate, România nu mai are, în posturile cheie, cu excepția Președinției și a Ministerului Apărării, bărbați de stat cu mentalitate NATO. Nu are nici în media, profesioniști lipsiți de mentalitatea albastră, tipică unui serviciu arhicunoscut de societatea românească înainte de decembrie 1989, de unde apar și reacțiile aiuritoare, depresive, descurajante, apocaliptice, bazate pe impresii personale, pe dorința de a epata, de a impresiona, ceea ce și reușește unora, prin tâmpeniile afirmate public. Când la Timișoara au apărut primii morți, a devenit tuturor clar că regimul Ceaușescu este pe ducă. Când la Kiev au apărut primele victime, a devenit clar faptul că Ianukovici nu mai are viitor.

Când în Ucraina vor apare morții așteptați de Putin, coloana a V-a, a KGB/FSB, inclusiv din România va avea o mare problemă. De viitor, de supraviețuire, în instituțiile publice, media și la unele paliere ale puterii momentane, din România.

Autor Ion Petrescu

Sursa: adev.ro

 

N.R.

Aviz celor implicați! Nimic nu este etern. Presă, televiziune, foruri științifice, academice, eșicherul politic, ONG-uri …