ROMÂNIA BREAKING NEWS

Ilie Lazăr, cel mai tânăr semnatar al Actului Unirii de la Alba Iulia, va fi reînhumat în București

Ilie Lazăr, cel mai tânăr semnatar al Actului Unirii de la Alba Iulia, va fi reînhumat în București

Miercuri, 4 decembrie 2019, orele 12:00 – la trei zile după sărbătorirea a 101 ani de la Marea Unire, la Cimitirul Bellu Catolic din Bucureşti, se va desfăşura ceremonia de reînhumare a osemintelor marelui patriot, unionist şi om de stat Av. dr. Ilie Lazăr precum şi ale soţiei sale, Mara Lazăr, fiicei şi ginerelui său, Lia Lazăr-Gherasim şi Ioan Gherasim, şi, respectiv, mamei soţiei sale, Vilma Urdea, deshumate la 29 noiembrie a.c. din Cimitirul Mănăştur din Cluj-Napoca potrivit bucpress.eu citat de romaniabreakingnews.ro

Anunţul a fost dat de  dl. Ionuţ-Andrei Gherasim, nepotul lui Ilie Lazăr şi preşedintele executiv al Fundaţiei „Corneliu Coposu”, slujba religioasă va fi oficiată de PS Mihai Frăţilă, Episcop Greco-Catolic de Bucureşti.

Potrivit sursei citate, cu prilejul înfăptuirii acestui act de reparaţie şi recunoaştere istorică, Asociaţia „Restitutio in integrum România” – „Comitetul comemorativ Ilie Lazăr” a dat publicităţii următoarea DECLARAŢIE-APEL:

Ilie Lazăr

„Aducerea pe 4 decembrie a.c. la Cimitirul Bellu din Bucureşti a osemintelor familiei Ilie Lazăr este un moment şi de aducere-aminte a faptelor bravului om de stat, avocat şi comandant militar în Armata Austro-Ungară din care pleacă pentru a elibera Bucovina şi a pune primar la Cernăuţi pe Iancu Flondor, devenind apoi cel mai tânăr semnatar al Actului Unirii de la 1918 de fondare a Statului naţional unitar român, ulterior parlamentar al Partidului Naţional Român.

Ilie Lazăr a urmat şcoala primară apoi Liceul Piarist din Sighet. Din clasa a V-a s-a mutat la Liceul din Lugoj. Studiile superioare le-a urmat la Facultăţile de Drept din Sighet şi Cluj, obţinând titlul de doctor în Drept al Universităţii din Cluj, studii de specializare în economie, la Viena.

În acest sens, pe lângă înaltul omagiu al Bisericii Greco-Catolice, decorarea post-mortem sau comemorarea de 1 Decembrie 2019 în Parlamentul României în care, în mai multe legislaturi, a fost deputat de Maramureş, sunt gesturi simbolice necesare, dar mult prea puţin pentru o personalitate cum a fost Ilie Lazăr, care pentru ale sale idealuri de dreptate naţională şi neatârnare a ţării, s-a luptat toată viaţa, pătimind 17 ani în temniţele comuniste: Galaţi, Sighet (lotul Maniu), Râmnicu Sărat apoi Periprava.

În 1946 a fost împiedicat de comunişti să candideze în alegeri în urma unei farse judiciare şi, în replică, susţinătorii săi din PNŢ au hotărât ca soţia sa, Maria, să-şi înainteze candidatura; deşi aleasă deputat în circumscripţia în care trebuia să candideze Ilie Lazăr, a refuzat apoi să-şi ridice mandatul parlamentar în condiţiile în care alegerile erau falsificate de comunişti, rezultatele fiind inversate în favoarea regimului marionetă de ocupaţie sovietică.

Veşnica lor pomenire!”

Avocat Antonie Popescu

Incredibila viață a unui român adevărat

Potrivit site-lui Memoria.ro Ilie Lazăr, fost fruntaș țărănist, apropiat de Iuliu Maniu, insistând asupra faptelor care i-au conferit legitimitate pentru a candida și a fi ales, și mai puțin pe activitatea sa politică din perioada interbelică.

Recomandat de romaniabreakingnews.ro / Citește: Un erou român! El este cel care a pus steagul românesc pe primăria din Cernăuți – Ilie Lazăr!

Ilie Lazăr s-a născut la Giulești, în Maramureș, în 1895, părinții săi fiind descendenții unor vechi familii românești din mica nobilime. Bunicul său, Vasile Lazăr, preot și licențiat în drept, fost protopop al Sighetului, descindea din șapte generații de preoți. A crescut în tradițiile românești și ideile românismului pe care nu le-a abandonat niciodată, în ciuda persecuțiilor și anilor de închisoare de mai târziu. Liceul îl face la Sighet și Lugoj, unde intră în societatea aleșilor oameni de cultură români din acest oraș. Academia de drept o face la Sighet și la Cluj, unde este nevoit să se transfere din cauza șovinismului profesorilor unguri, care îl vedeau ca și Agitator Pe acest tânăr care organiza serate și consfătuiri la care vorbea despre drepturile românilor și distribuia broșuri editate de asociația ASTRA. Odată l-a căutat un curier din partea unchiului său care l-a sfătuit să plece din județ, deoarece urma să fie arestat. A plecat la Lugoj pentru câteva luni și apoi a continuat studiile la Cluj.

Ilie Lazăr și Petru Groza în regimentul 8 infanterie honvezi de la Lugoj al armatei austro-ungare

Între timp este înrolat în armata austro-ungară, el alegând regimentul 8 infanterie honvezi de la Lugoj, pentru a sta cât mai mult în acel mediu curat românesc. Până și soldații și ofițerii de rezervă ai regimentului erau 80% români, iar propaganda continuă, mai pe ascuns, mai pe față, pentru cauza românească, în special prin intermediul ceaiurilor dansante, corurilor organizate și altele, era una din principalele activități ale lui Ilie Lazăr. Ca o curiozitate, aici îl va cunoaște bine și chiar îl va avea în subordine pe Petru Groza. Mai târziu, când Petru Groza va fi printre cei ce conduceau țara, nu îi va fi deloc ușor lui Ilie Lazăr.

Războiul

Prima oară a ajuns pe frontul galițian, fiind în prima linie la 10 iunie 1916, în timpul ofensivei Brusilov, chiar în locul în care s-a rupt frontul. Compania în care era comandant de pluton a rămas cu 27 de oameni din 184, el singurul ofițer în viață, grav rănit la ambele picioare cu gloanțe dum-dum. A mai reușit să fugă și să se târască urmărit de cazaci vreo doi kilometri după care a căzut la pământ. Salvarea i-a venit de la prietenul său Maxim Radovan, care și el împușcat în piept, a reușit să oprească o căruță care să-l ducă în spatele frontului prăbușit. Trenul cu răniți se întorcea prin Sighet, a reușit să-și anunțe rudele care l-au așteptat în gară și unchiul său, Alexandru Lazăr, fost președinte de tribunal, însoțit de doi medici militari, îl iau aproape cu forța din tren și-l duc la spital, salvându-i picioarele sau chiar viața, cel stâng învinețindu-se și Ilie având dureri îngrozitoare. Ulterior este mutat la spitalul din Gyor, apoi prin intervenția episcopului la cel din Lugoj, apoi la Szeghedin. Ulterior este trimis la regimentul său pe perioada convalescenței. Dar și aici își continuă activitatea de propagandă românească, astfel că este retrimis pe front incomplet vindecat, cumva trebuia să i se închidă gura, ca și în cazul lui Iuliu Maniu, care a fost trimis pe front ca simplu soldat.
În cazul acestui rebel față de regimul austro-ungar, până și a doua plecare pe front a trebuit să fie marcată de evenimente. În Oroshaza, (în preajma intrării României în război, toate regimentele românești fuseseră mutate în Austria sau în Ungaria, cât mai departe de Ardeal) se țin discursuri în piața publică de către conducătorii regimentului în ungurește și germană, neînțelese de cei 90% soldați români. După ce compania pornește spre gară, orchestra începe să cânte ceardașuri ungurești, dar sublocotenentul Ilie Lazăr oprește muzică și ordonă soldaților să cânte Când de acasă noi plecăm, o cântare ostășească românească, pe patru voci. Comandantul companiei, sublocotenentul Buckwald Odon, le interzice soldaților să cânte Olahul, adică românește, în limba valahilor. Ilie Lazăr nu cedează, Buckwald îl face agitator și lovește pe un soldat român, pe fruntașul Ilie Laz cu piciorul în burtă, Ilie Lazăr îl pune la punct, Buckwald îl face trădător, Lazăr se năpustește cu baioneta scoasă la el, alții îi despart, soldații români gata să sară și ei. Ofițerii unguri dispar, Ilie duce compania în gară și o aliniază pe peron, unde se încing dansuri și jocuri românești. Un ofițer român apare în gară și îi spune că în oraș s-a împrăștiat vestea că Compania Ilie Lazăr s-a răsculat. Apar ofițerii unguri din garnizoană, se parlamentează îndelung, până la urmă pleacă pe front. Pe front ajunge și la judecata Consiliului de Război de la Stray, pentru lovirea unui ofițer în fața soldaților. Treismuth Joseph i-a ordonat unui soldat român ceva și acesta nu a știut să-i răspundă în ungurește, la care acesta l-a înjurat ceva de genul D-zeul vostru de valahi, Ilie Lazăr i-a cerut socoteală, acesta i-a făcut trădători și Lazăr i-a ars o palmă solidă în fața trupei. A fost trimis cu acte în regulă la judecată, s-a apărat singur vorbind timp de trei ore, dar primește o pedeapsă cu închisoarea de trei luni, dar care ar urma să fie executată după război. Plin de amărăciune, în amintirile sale lăsate ascunse pe la rude și publicate abia în anul 2000, Ilie Lazăr se întreabă dacă nu cumva cele trei luni de închisoare sunt cuprinse printr-o înțelegere dintre Petru Groza și unguri în cei 17 de ani grei care i-a executat sub comuniști. Materialul integral pe site-ul Memoria.ro

 

Părerea dumneavoastră contează! Scrieți mai jos comentariul: