„Grecia pe muche de cuțit” sau cum se vede catastrofa financiară a Greciei prin ochii grecilor. Editorial de Karderinis Isidoros

Au trecut exact cinci ani de când Grecia s-a integrat în mecanismul european de sprijin în colaborare strânsä cu Fondul Monetar International (FMI). În acea perioada de timp datele financiare principale dar si critice ale tarii erau urmatoarele: La finele anului 2010 Produsul Intern Brut (PIB) se ridica la 222,151 miliarde. Datoria publicaera 148,3 % ca procent al PIB. Somajul se ridica la 12,5 %. Procentul grecilor care traiau sub limita saraciei (venit sub 60% din venitul national mediu disponibil) era de 27,6 0/0.

Politica de austeriatate extremă aplicată țării din ordinul creditorilor internaționali în toți acești ani a înrautațit mai mult realitatea financiară și socială. Astfel, astazi PIB-ul s-a redus la 186,54 miliarde. Datoria publica a urcat la 176% ca procent al PIB-ului. Șomajul s-a ridicat spectaculos la 26%, Iovind mai ales tinerii, mulți dintre ei care cu studii strălucite, au fost nevoiti să emigreze în străinătate. În această conjunctură critică, talente astfel pierduite ar fi putut ajuta țara. Procentul grecilor ce traiesc sub limita sărăciei este de 34,6 % sau 3.795.100 de persoane.

În baza datelor expuse mai sus, oricine își poate da seama că programul de consolidare bugetară într-o țară aflată deja în recesiune înainte de anul 2010, a eșuat total și nu este deloc rational, din punct de vedere economic și social, să se continue aplicarea sa. Aceasta politică bugetară restrictivă și măsurile de austeritate formează o spirală letală datorie- recesiune- austeritate, ce exclude orice perspectivă de dezvoltare.

Astfel, insistenta observată în aplicarea fermă a programului de austeritate extremă din partea creditorilor va avea într-adevăr efecte tragice pentru țară. Va conduce la o catastrofă economică totală ce nu se va putea vindeca timp de decenii, la o criza umanitară de necrezut pentru nivelul Europei postbelice.

Sărăcie pe străzile Atenei, sinucideri…

Numarul oamenilor fară locuință loviți de sărăcie, care au aparut deja pe strazile Atenei, va crește rapid. Sinuciderile datorate disperarii dezamagirii create de lipsa posibilitatii de suprvietuire vor continua ritmul frenetic de cresere. Copiii care lesină la scoala din cauza subnutritiei vor deveni o imagine obisnuita în viata de zi cu zi.

Ce se poate face?

Întrebarea principala care se pune în aceasta perioada critica este ce trebuie facut pentru ca Grecia sa iasa din tunelul întunecos al adâncii crize financiare si sa porneasca pe calea luminoasa a dezvoltarii și progresului.

În primul rand, datoria aflata pe umerii economiei elene este uriasa, insuportabila nu se întrezareste posibilitatea achitarii ei. Deci trebuie searsa cea mai mare parte a valorii ei nominale, astfel încât greutatea creditului sa se restrânga la o valoare sub 100% pentru a deveni viabila, printr-o tehnica care în acelasi timp nu va pagubi celelalte popoare europene. Achitarea datoriei ramase trebuie legata de „Clauza dezvoltarii”, astfel încât datoria sa se acopere ca urmare a dezvoltarii nu datorita unui eventual excedent bugetar.

În al doilea rand, este necesara restructuarea productiei tarii axata pe:

a) echilibrarea viabila a balantei curente de plati prin intermediul schimbarii gamei produselor realizate în tara, dând astfel vigoare, prin orientarea spre export, multor ramuri ale economiei elene.

b) industrializare prin aplicarea unei politici industriale pe termen lung prin dezvoltarea cercetarii locale si fabricarea unei game largi de produse cu înalta valoare adaugata. Sectorul de prelucrare este deosebit de critic deoarece este imposibil ca o tara sa spere sa urce în lantul de valori în diviziunea globala a muncii fara crearea bazei necesare de prelucrare care include în primul rând fabricarea de produse industriale finite.

c) punerea unui accent deosebit pe turism, la care Grecia dispune de un puternic avantaj comparativ, dar si pe transportul maritim — Grecia are cea mai mare flota comerciala în lume- desigur pe agricultura pentru acoperirea necesitatilor sociale de baza

d) exploatarea eficienta a materiilor prime– cum este bauxita din care se produce aluminiu- a eventualelor mari zacaminte de petrol atât din Marea Egee cât în Marea Ionicä.

In al treilea rand, este necesara cladirea unui stat modern eficient rational ce va functiona cu onestitate si nu va pune nenumarate obstacole birocratice în fata dezvoltarii activitatilor de afaceri, precum lupta eficienta cu “Hydra” coruptiei evaziunii fiscale, încât sa fie anulate efectele financiare, sociale politice multiple pe care le produce sa fie atribuita dreptatea fiscala. Efectele financiare sunt legate pe de-o parte de prejudiciile finantelor statului iar pe de alta parte de influentele negative asupra sectorului privat.

Atunci când se consolideaza conceptia ca numai prin mita data persoanelor ce detin functii cheie în administratia publica se poate ajunge la obtinerea rezultatului dorit, investitiile sunt descurajate, concurenta sanatoasa se altereaza întreprinderile care nu participa la astfel de actiuni ilegale imorale sunt condamnate sa se ofileasca. Impactul social politic al coruptiei este deasemenea foarte serios. Coruptia creeaza cetatenilor nemultumire, descurajare un sentiment intens de prabusire a valorilor.

Se consolidaza conceptia ca nimic nu funcçioneaza corect ca cetateanul cinstit este nedreptatit. Institutiile sunt subminate destabilizate in final, în ochii cetatenilor, regimul democratic este defaimata. Instituirea imediata a unui sistem fiscal just ce nu va încuraja sau scuza evaziunea fiscala, va contribui hotarâtor la crearea constintei fiscale a contribuabilior deci la creserea importanta a veniturilor publice.

Aceste puncte de vedere trebuie puse în practica fara întârziere astfel încât Grecia sa iasa din starea de coma creata de recesiune, sa fie condusala mult dorita luminä a dezvoltarii departe de politicile salbatice tara iesre bazate pe austeritate aplicate pâna acum, politici ce constituie vârful de lance al capitalismului financiar în încercarea lui de a se mentine suveran intr-o perioada de criza capitalista generalizata.

Cetatenii europeni pe de alta parte trebuie sa fie solidari cu drama poporului grec, care a fost transformat în ultimii ani în cobai, dat find camajoritatea covârsitoare a banilor împrumutati de sectorul public elen, nu ajunge la contribuabilii greci ci la banci fie pentru achitarea datoriilor, fie pentru recapitalizarea bancilor elene, recapitalizare al carei cost, în mare masura, cade pe umerii contribuabililor.

În concluzie, Grecia nu rezista sa mai continue politica de austeritate, pentru ca a atins ultimele limite, dat fiind ca atât nivelul de trai cât demnitatea poporului grec s-au prabusit în final acest lucru trebuie înteles de catre creditori. Altfel, momentul conflictului rupturii nu va întârzia.

 Autor: Karderinis Isidoros 

Date Biografice

Isidoros Karderinis s-a nascut la Atena în 1967. Este romancier, poet, economolog cu studii postuniverstare în economia turismului. Articolele sale a fost republicate în ziare, reviste site-uri din întrega lume. Poeziile sale au fost traduse în limba franceza. A publicat sapte cärti de poezii si doua romane. Cinci din acestea au fost publicate în Statele Unite si Marea Britanie.

E-mail: skarderinis@hotmail.gr

Facebook: Karderinis Isidoros

Publicat de România Breaking News – RBN Press – romaniabreakingnews.ro

Prezentul articol nu reprezintă punctul de vedere și viziunea Redacției România Breaking News – RBN Press, ce își declină responsabilitatea asupra veridicității celor exprimate. Viziunea, informațiile prezentate și punctele de vedere exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorului.

Vă recomandăm parcurgerea și a altor opinii cu privire la situația Greciei și negocierea plății creditelor scadente, precum cele prezentate mai jos:

Analize efectuate de instituții bancare românești relevă faptul că, potrivit presei financiare internaționale, Germania ar putea susține un nou acord între Grecia și Troika, condiționat de implementarea de către Guvernul elen a cel puțin unei reforme economice. BCE a majorat finanțarea de urgență pentru băncile elene (ELA) cu 2.3 miliarde EUR, la 83 miliarde EUR, pentru a contrabalansa retragerile de depozite. Potrivit presei locale de specialitate, Banca Greciei avertizează, într-un raport prezentat Guvernului și Parlamentului, că “încheierea unui nou acord cu partenerii noștri este extrem de importantă pentru eliminarea riscurilor imediate pentru economie, reducea incertitudinilor și pentru a asigura o perspectivă de creștere durabilă pentru Grecia”.

“Un eșec în încheierea unui acord ar marca, dimpotriva, începutul unui drum dureros care ar duce inițial la un faliment al Greciei și în cele din urmă la ieșirea țării din zona euro și – cel mai probabil – din Uniunea Europeană. O criză gestionată a datoriilor, ca cea pe care o abordam în prezent cu ajutorul partenerilor noștri, s-ar putea transforma, ca un bulgăre de zăpadă, într-o criză de necontrolat, cu riscuri mari pentru sistemul bancar și pentru stabilitatea financiară. O ieșire din zona euro ar înrăutăți situația deja nefavorabilă, deoarece ar fi urmată de o criză acută a cursului de schimb, care va produce o inflație foarte ridicată”, arată Banca Greciei, în continuare.

“Toate acestea ar duce la o recesiune profundă, un declin dramatic în nivelul veniturilor, o creștere exponențială a șomajului și un colaps al tuturor realizărilor pe care economia Greciei le-a atins pe parcursul anilor de apartenență la UE, și în special la zona de euro. Din poziția sa de membru de bază al Europei, Grecia s-ar vedea retrogradată la rangul de o țară săracă din sudul Europei”, se mai arată în raportul băncii centrale a Greciei.

În timp ce state din Uniunea Europeană fac eforturi pentru a salva acordul cu Grecia, Grecia negociază simultan o apropiere economică față de Rusia:

Don’t expect today’s meeting of euro-area finance ministers to revive hopes of a settlement between Greece and its creditors. The schedule of further developments is now clear: International Monetary Fund Managing Director Christine Lagarde today said there will be no grace period for Greece to make the next installment on its IMF debt payment, about 1.5 billion euros, due June 30. On June 25-26, European Union leaders will meet in Brussels and make one last attempt to prevent a Greek default. German Chancellor Angela Merkel today said a deal is still possible, but “the basic principle still applies: help in return for reforms.”

Merkel has fought to keep Greece in the euro and may want to take a further step toward recalcitrant Greek Prime Minister Alexis Tsipras but, like him, has a party behind her that opposes such conciliatory moves. German Finance Minister Wolfgang Schaeuble, normally one of her strongest allies, has been urging the German government to prioritize a contingency plan in which Greece drops out of the euro. Both sides are bracing for impact, and that’s the right thing to do.

Atât statele UE cât și SUA au făcut eforturi constate în ultima perioadă pentru ca Grecia să rămână în zona Euro și să își poată achita datoriile, o ieșire din zona Euro nefiind dorită de acestea.

PMorgan Chase & Co., the largest U.S. bank by assets, needs to be ready for Greece to depart from the euro currency union, Chief Executive Officer Jamie Dimon said.

“We must be prepared for a potential exit,” Dimon said Wednesday in a letter to shareholders of his New York-based bank. “We continually stress test our company for possible repercussions resulting from such an event.”

Greece is negotiating a package of measures to repair the nation’s economy, a condition for the release of more bailout funds from euro-area countries and the International Monetary Fund. German Chancellor Angela Merkel has repeatedly said that she wants Greece to stay in the currency union and, along with French President Francois Hollande, last week expressed concern that time is running short.

Resurse:

https://www.bancatransilvania.ro

http://www.bloomberg.com/

http://www.bancherul.ro/