Rușii par hotărâți să nu plece niciodată din Transnistria – au acolo 32.000 de vagoane de tehnică militară și muniție. Această cantitate de armament poate echipa o armată capabilă să țină în șah toată Europa, până la Canalul Mânecii.
La 23 august 1939, Uniunea Sovietică a lui Stalin și Germania lui Hitler au semnat un document controversat, tragic pentru România, cunoscut publicului larg sub numele de Pactul Ribentrop- Molotov.
În urma acestui tratat, Uniunea Sovietică a smuls României, cu acceptul Germaniei, Basarabia și Bucovina de Nord. Ulterior, în 1940, Bucovina de Nord și sudul Basarabiei, respectiv județele Cetatea Albă – cunoscută și sub numele de Bolgrad -, Ismail și Cahul, au intrat în componența Republicii Sovietice Ucrainene, iar Republica Sovietică Moldova a primit Transnistria.
Acest amestec de teritorii avea drept scop stabilizarea influenței rusești în zonă. După 1990, războiul din Transnistria și cel actual din Ucraina au condus la formarea unor enclave controlate de Moscova în această regiune a Europei.
Rușii au luat Kievului toată Crimeea, iar acum vor să invadeze sud-estul Ucrainei și Transnistria, adică estul Republicii Moldova. Pentru a atinge acest scop, rușii au, cel puțin pentru moldoveni, și un plan diplomatic.
După ce în 1940 Rusia a răpit României Bucovina de Nord și Basarabia, a dat Bugeacul Ucrainei și a alipit la Republica Moldova un teritoriu de dincolo de Nistru, care nu fusese niciodată al României, numit Transnistria. Acum, după 74 de ani, Moscova cere înapoi Transnistria în schimbul cedării Bugeacului
A depozitat în subteran muniție
“Rusia, cu acceptul Germaniei, a propus unor cercuri politice din Basarabia ca în schimbul cedării Transnistriei către Moscova, Republica Moldova să reprimească județele Cahul, Ismail și Cetatea Albă, cunoscute și sub denumirea generică de Bugeac. Este un fel de rescriere a Pactului Ribentrop-Molotov, dar în sens invers. Interesul rușilor pentru Transnistria este dat nu numai de poziția sa strategică, ci și de uriașul sistem de amenajări subterane din stânga Nistrului, unde sunt depozitate 32.000 de vagoane de tehnică militară și muniție cu care se poate echipa o armată”, ne-a declarat generalul Emil Străinu, doctor în probleme de război geofizic, amenințări neconvenționale și asimetrice.
Chișinăul a greșit în 1991, când a cedat teritoriile istorice
Conform unor surse ale diplomației românești, în timpul dezmembrării Uniunii Sovietice, în 1991, conducerea Republicii Moldova a avut o întâlnire cu reprezentanții de vârf ai Kremlinului, invitată la convorbiri fiind și o delegație românească.
Deși, conform discuțiilor anterioare dintre români și moldoveni, Chișinăul ar fi trebuit să cedeze Transnistria și să pună problema județelor Cernăuți, Hotin, Cahul, Ismail și Bolgrad, Republica Moldova nu a renunțat la Transnistria, teritoriu controlat de celebra Armată a XIV-a, vârful de lance al URSS în sud-estul Europei. Transnistria este o piatră de moară care încetinește integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Sursa:libertatea.ro