ROMÂNIA BREAKING NEWS

Flacăra albastră a frăției

Flacăra albastră a frăției

Frăția culturală româno- sârbă are vechi rădăcini. În Serbia, poezia lui Eminescu i-a emoționat pe  mulți cititori, scriitori și critici literari, la fel de mult ca gestul poetului de a traduce și publica în limba română poezia populară sârbă. Scriitoarea Voislava Stojanovic (Republica Serbia) consideră că avem de-a face cu „cea mai bună traducere a poeziei populare sârbe de până în zilele noastre”. Despre Eminescu și opera sa au scris mulți scriitori sârbi: Adam Puslojic (dintre numeroasele traduceri  menționăm „Mihai Eminescu, Patria vieții: versuri lirice”,  Editura Visnjic, Belgrad, 2017),  Radomir Andric, „Mihai Eminescu – domnitorul spiritual al României”, Dusan Stojkovic, „Umbrele ființei în poezia lui Mihai Eminescu”, Slavco Almășan, „Eminescu la Belgrad”, Srba Ignjatovic „Canonul Eminescu și fermecarea prin limbaj și poezie”.

Poetul și taducătorul Adam Puslojic (născut la 11 martie 1943 la Cobișnița, în Serbia) este Președintele de onoare al Asociației de Creație și Prietenie „Frăția sârbo-română” din Belgrad, Membru de Onoare al Academiei Române  și Cetățean de Onoare al Municipiului Ploiești.   A publicat nouă cărți de poezie în limba română: „Plâng, nu plâng” (1995); „Adaos” (1999); „Versuri din mers”(2003); „Trimitor la vise”(2005); „Tăcere lustruită”(2006); „Muritor, ce-i cu voi? sau Bunăvestirea de Ipotești”(2008); „Hai să vorbim”(2008); „Asimetria durerii”, trilogie (2009); „Mereor”(2012); „Exaltare din abis”(2016). I-a tradus în limba sârbă pe  poeții   Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, George Bacovia, Marin Sorescu,  Geo Bogza, Adrian Păunescu etc. La rândul lui, Adam Puslojic a fost  tradus în limba română de  Nichita Stănescu și Ioan Flora.

În Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” din Ploiești  am citit impresiile scriitorilor sârbi (oaspeți ai festivalului organizat anual la Ploiești  întru cinstirea   poetului), am răsfoit  cărțile lui Adam Puslojic și am admirat cele trei portrete ale lui Nichita, opera pictorului sârb Kani. (foto mai jos)

Aleksandar Čotrić

O veste bună ne-a sosit din Serbia și anul acesta. Scriitorul și traducătorul Aleksandar Čotrić (cunoscut și ca jurnalist și politician) lucrează la o antologie a aforismului românesc. Cartea urmează să apară în limba sârbă,  anul următor. Unele aforisme traduse de el au apărut deja în câteva pubicații din țara prietenă .

Aleksandar Čotrić  s-a născut la 25 septembrie 1966 în  Loznica (un oraș situat în vestul Serbiei). A absolvit Facultatea de Drept a  Universității din Belgrad. Trăieşte şi lucrează la Belgrad şi Panciova.

Debutul literar are loc în anul 1984 cu aforisme și proză satirică.
Este membru al al Uniunii Scriitorilor din Serbia,  al Cercului Belgrădean al Autorilor de Aforisme, al Asociaţiei Scriitorilor „Sedmica” din Frankfurt, al Clubului Aforistic din Moscova și membru de onoare al Societăţii Scriitorilor din Kosovo şi Metohia . În viața politică s-a afirmat ca secretar de stat la Ministerul Diasporei din Republica Serbia în perioada 2004 – 2007) și parlamentar (membru ales în Adunărea Națională a  Republicii Serbia în perioadele: 1994-1997, 1997-2000, 2004, 2008-2012, 2012-2014, 2014-2016,  2016- 2020).

Și-a atras aprecierile cititorilor   cu  cărțile de aforisme: „Daćemo mi vama demokratiju!” („Vă dăm noi vouă democraţie!”), „Peta kolona” („Coloana a cincea”), „Nedozvoljene misli” („Gânduri nepermise”), „Kratki rezovi” („Incizii rapide ”), „Gola istina” („Adevăr curat”), „Pomeranje pameti” („Mutarea minţii”) şi „Teške misli” („Gânduri grele”, aforisme satirice); „Igranje glavom” („Joc cu capul”) şi „Sve je u igri“ („Totul este în joc” (aforisme despre sport); „Svojeglava knjiga” („Carte capricioasă”), „Dečja posla“ („Treburi copilăreşti”), „O ljubavlju s ljubavlju” („Despre iubire cu iubire”) şi „Knjiga protiv briga” („Carte împotriva grijilor”,aforisme pentru copii); „Dobre vibraţii” („Vibraţii bune”, aforisme despre femei şi bărbaţi); Aforismele pentru copii scrise de Aleksandar Čotrić apar  şi în manualele care se utilizează în şcolile generale din Serbia.

Aleksandar Čotrić la emisiunea TV „Serbia de azi”

Nu puține aprecieri adunat-au  și cărţile sale  de povestiri satirice: „Obeležene priče” („Povestiri marcate”) , „Priče pred buđenje“ („Povestiri spuse înaintea trezirii”), „Pričinjavanje” („Închipuire”) şi „Druge priče” („Alte povestiri”) şi cartea de povestiri scurte pentru copii „Ozbiljno smešna knjiga” („Carte comică serioasă”).

Cărţile de aforisme şi povestiri au fost publicate în România, Macedonia de Nord, Slovenia, Polonia, Ungaria, Bulgaria şi Albania.

Aleksandar Čotrić la Radio Belgrad

Este prezent în  antologii apărute în Serbia, România, S.U.A., Rusia, Germania, Spania, Italia, Austria, Bulgaria, Macedonia de Nord, Polonia, Slovenia, Suedia, Muntenegru.

Bun cunoscător al aforismului european, a întocmit antologia aforismului  rus contemporan „Veliko u malom” („Mare, dar minuscul”), antologia aforismului bulgar „Trn i ruža” („Spin şi trandafir”), antologia  aforismului polonez „Poljski put” („Drum polonez”) iar acum pregătește antologia  aforismului românesc „Med i otrov” („Miere şi otravă”), coperta: Tošo Borković.

Există diferențe substanțiale între aforismele românești și cele sârbești”,  afirma Aleksandar Čotrić  la 21 septembrie 2019 în publicația de limbă română „Libertatea” (Serbia). Și continua el: Aforismele românești vin cu povețe, au tentă filosofică și abordează teme esențiale între care: viața, adevărul, rostul omului, Dumnezeu, sănătatea, familia… Aforismul sârbesc, în schimb, conține mai multă satiră, este mai critic și axat pe teme actuale. Aforismul românesc este mai serios, iar cel sârbesc conține mai mult umor. Umorul în aforismul românesc nu este neapărat prezent în timp ce în cel sârbesc este nelipsit.  Tocmai din acest motiv prin intermediul Antologiei aforsmului românesc, care va apărea în limba sârbă, cititorii sârbi vor avea prilejul să cunoască aforismul românesc” .

Parlamentarul Aleksandar Čotrić

Din același număr al publicației menționate aflăm  despre manifestările culturale organizate de Societatea de Limba Română din Voievodina, înființată în anul 1962, între care și Tabăra de Creaţie a Scriitorilor Români . La ediția din 2019 au participat: Lucian Marina, președintele Societății de Limba Română din Voievodina , Ana Caia, președintele Cenaclului Literar ,,Aurel Turcuș“,Vasile Barbu, președintele Societăţii Literar-Artistice ,,Tibiscus“din Uzdin, preotul Cornel Juică, ctitor al Bisericii Ortodoxe Române din Mesici  și redactor-șef al publicaţiei ,,Foaia codrenilor” , Daniela Areta Voștinar, artist plastic, Virginia Popovici,  critic literar, scriitorii Ionel Stoiţ, Florina Colgea,  Eufrozina Greoneanţ și Stella Bugariu. De Ziua Limbii Române au fost  acordate premii pentru poezie, proză, critică literară, monografii și reviste literare (sponsori: Societatea de Limba Română și Casa de Presă și Editură ,,Libertatea“).

Aleksandar Čotrić_În timpul liber

Revenind la scriitorul  Aleksandar Čotrić , menționăm  premiile și distincțiile obținute pentru  prestigioasa-i activitate literară:

„Zlatna kaciga”, „Radoje Domanović”, „Braća Ormai “, „Vladimir Bulatović Vib”, „Jovan Hadži-Kostić “, „Dragiša Kašiković”, „Stevan Sremac”, „Đorđe Fipšer”, „Rade Jovanović“, „Mihajlo Ćupović “, Premiul Academiei Internaţionale „Ivo Andrić “, „Zlatna značka”, „Zlatni beočug”, „Vitezovo proleće”, Premiul „Velike gramate “ al Societăţii Scriitorilor din Kosovo şi Metohia, „Velemajstor satire” şi „Dositejevo pero” (premiul elevilor şcolilor belgrădene).

Distincţii literare i-au fost conferite în Bulgaria, Italia, România, Macedonia de Nord, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina şi Liban.

În final, îi propunem cititorului român un frumos grupaj de aforisme (selectate din creațiile autorului comentat).

ALEKSANDAR ČOTRIĆ

AFORISME

 Od starta je sve krenulo pogrešno.U početku je bila reč, a tek kasnije se javila misao.

Totul a început prost din start. La început a fost cuvântul, abia ulterior a apărut gândul.

*

U početku beše reč. Uvek se više pričalo, nego što se radilo.

La început a fost cuvântul. Mereu s-a vorbit mai mult decât s-a făcut.

*

Bog sve zna.

U redu, ispitaćemo ga.

*

Dumnezeu știe tot.

În regulă, îl vom interoga.

 *

Ako Bog sve vidi, onda smo svi u rijaliti programu.

Dacă Dumnezeu vede tot, atunci suntem cu toții într-un reality-show.

*

Bog može sve, osim da promeni ono što je bilo.Nije dorastao istoričarima.

Dumnezeu poate să facă orice, în afară de să schimbe ceea ce s-a întâmplat deja. Nu a ajuns la nivelul istoricilor.

*

Živi po Svetom pismu. Uzori su mu Lucifer, Irod, Pilat i Juda.

Trăiește conform Scripturii. Îi are ca exemple pe Lucifer, Irod, Pilat și Iuda.

*

Ne ubij, ne čini preljube, ne kradi…A nigde ne piše šta treba da radimo.

Nu fura, nu preacurvi, nu fura…Niciunde nu scrie ce trebuie să facem…

*

Eskimi nemaju reč za rat. Oni ne pripadaju civilizovanim narodima.

Eschimoșii nu au niciun cuvânt pentru război.Ei nu fac parte din categoria popoarelor civilizate.

*

Najnoviji grčki mit. Grčka će da vrati kredite.

Cel mai nou mit grecesc. Grecia își va achita datoriile.

*

U diplomatiji je malo žena. Ne znaju da ćute.

În diplomație sunt puține femei. Nu știu să tacă.

*

Diplomata mora da govori strane jezike i da ćuti na maternjem.

Diplomatul trebuie să să vorbească limbi străine și să tacă în limba maternă.

*

Njemu ne smem da poklonim svoju knjigu. On čita.

Nu am curaj să-i ofer cartea mea. El citește.

*

Deset Božjih zapovesti su kratke, jasne i misaone rečenice. Dakle, prvi aforističar je bio Bog!

Cele zece porunci sunt scurte, clare și profunde. Prin urmare, primul aforist a fost Dumnezeu.

*

Aforizam je najsličniji životu. Kratak je.

Aforismul e cel mai asemănător vieții. E scurt.

*

Aforizam je tragikomedija u jednoj rečenici.

Aforismul e o tragicomedie într-o propoziție.

*

Novine žive samo jedan dan,  ali mogu da vas sahrane za sva vremena.

Ziarele trăiesc doar zi, dar vă pot îngropa pentru totdeauna.

*

Čemu ispovest, ako Bog sve vidi?!

De ce să ne spovedim, când Dumnezeu oricum vede tot?

*

Tamo gde je ulaz besplatan, plaća se na izlazu.

Acolo unde se intră pe gratis, se plătește la ieșire.

*

Verujem u Boga. Uprkos crkvi.

Cred în Dumnezeu. În ciuda bisericii.

*

Novi izbori su gubljenje vremena. Vidimo to po rezultatima svih prethodnih.

Noile alegeri sunt o pierdere de timp. Se vede după rezultatele celor precedente.

*

Satiričari su nepotkupljivi. Zato ne dobijaju honorare.

Autorii de satiră sunt nemituibili. De aceea nu primesc nici diurne.

*

Naš brod više ne luta. Sada ima jasan kurs: uputio se na dno!

Vaporul nostru nu mai e în derivă. Acum are un curs stabil: merge la fund!

*

Сви музеји су затворени. Да народ не види како се некад добро живело.

Toate muzeele sunt deschise. Să vadă poporul ce bine se trăia pe vremuri.

*

Пред законом су сви једнаки. Али нису пред судијом.

Toți sunt egali în fața legii, dar nu și în fața judecătorului.

*

Људи неће да нам дају глас, зато морамо да га купимо.

Alegătorii nu vor să ne dea voturile, așa că trebuie să le cumpărăm.

*

Фластер преко уста, најбоље је средство да се заштити глава.

Un căluș în gură. Cea mai bună metodă de protejare a capului.

*

У борби мишљења, најпре страда мишљење.

În conflictul de idei, prima care o pățește este ideea.

*

Афоризам настаје у глави, а може да се осети на бубрезима.

Aforismul se naște în cap,dar poate fi simțit la rinichi.

*

„Пут у пакао поплочан је добрим намерама”. „На плашите се нас, ми имамо лоше намере!”

„Drumul spre iad e pavat cu intenții bune.Nu ne speriați, noi avem intenții rele!”

*

Ничег новог под сунцем.Све ново дешава се преко ноћи.

Nimic nou sub soare.Totul se petrece noaptea.

*

Ја сам љубитељ античке књижевности. Зато пишем грчко-римским стилом.

Sunt un iubitor al literaturii antice. De aceea scriu în stil greco-roman.

*

И људождер у човеку тражи оно најбоље.

Și canibalul caută ceea ce e bun în om.

*

Најтежи циљ еволуције: да човек постане човек!

Cel mai greu țel al evoluției: omul să devină om!

*

Одлази сатано! Ми долазимо!

Piei Satano! Venim noi!

*

Ми смо поделили обавезе. Једни раде, други зарађују.

Noi ne-am împărțit sarcinile. Unii muncesc, alții câștigă.

*

А кад смо пали под Турке, никад нисмо имали већу државу.

De când am fost sub turci, nu am avut niciodată o țară mai mare.

*

Мени ниједна жена није рекла не. Ја их увек питам – да ли вам досађујем?

Mie nici o femeie nu mi-a spus nu. Eu le întreb mereu – vă plictisesc cumva?

*

Смањење пензија највише ће погодити  наше најмлађе грађане.

Micșorarea pensiilor îi va afecta cel mai mult pe cetățenii cei mai tineri.

*

– Колико су украли на изградњи ауто-пута?

-Којег ауто-пута?

-Cât de mult au furat în timpul construcției autostrăzii?

-Care autostradă?

  *

Не питајте, шта држава може да уради за вас?! Не може ништа!

Nu vă întrebați ce poate face statul pentru voi?! Nu face nimic!

*

Држава није један човек. Али, како то објаснити једном човеку?!

Țara nu e un singur om. Dar cum să-i explicăm asta acelui om?!

*

Пијане госте не служе у скупштинском ресторану, али не могу да им забране да се обраћају са говорнице.

Clienții în stare de ebrietate nu sunt serviți în restaurantul parlamentului,

dar nimeni nu-i poate împiedica să ia cuvântul de la pupitru.

*
Кад видим ко све брине о држави, бринем и ја.

Când văd cine îi poartă de grijă țării, încep să mă îngrijorez și eu.

  *

Живео Први мај!  А радници нека се снађу.

Trăiască 1 Mai! Iar muncitorii să se descurce.

*

Шок терапија владе је дала резултат. Сви смо шокирани њеним мерама.

Terapia de șoc a guvernului a dat roade. Toți suntem șocați de măsurile luate.

*

Увек сам био против конвертита, и јуче, када сам био комуниста, и данас када сам демократа.

Tot timpul am fost împotriva convertiților. Și ieri, când eram comunist, și azi, când sunt democrat.  

*

Америка је пре двеста година добила независност од Британије.  Али Британија није од Америке.

America și-a declarat independența de Marea Britanie în urmă cu 200 de ani. Dar Britania încă nu a reușit să se elibereze de America.

*

Нема цензуре. То је све што имам да кажем на ову тему.

Nu există cenzură.  E tot ce am de spus vizavi de această temă.

 

 Note

Interviu cu  scriitorul Aleksandar Čotrić;

Vizită la Muzeul  Memorial „Nichita Stănescu”, Ploiești (cu mulțumiri pentru doamna muzeograf Carmen Guef);

Valentin Mic ,  Aleksandar Čotrić , promotor al satirei europene. O colaborare bună între autorii români și sârbi,  Libertatea (Serbia),  21 septembrie 2019;

Anastasia Stoiciu,  Adam Puslojic – Nichita Stănescu, prieteni dincolo de moarte, Evenimentul zilei”, 30 martie 2017;

Dusan Stojkovic, Umbrele ființei în poezia lui Mihai Eminescu, Convorbiri Literare, iunie, 2018, p.112-116 (traducere Dușița Ristin);

Fotografii – Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”: Nicolae Petrescu Redi;

Fotografii din arhiva personală : Aleksandar Čotrić.

 

Foto:

Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”, Ploiești.

Adam Pusloic, „Knjiga Adamova” („Cartea lui Adam”). Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”(biblioteca).

Adam Puslojic,„SFÂNTA POMENIRE A FRATELUI NOSTRU PRE NUME NICHITA HRISTEA STĂNESCU” (Casa memorială „Nichita Stănescu”(biblioteca)

Adam Puslojic, „Raspelnik” („Crucificat ”), Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” (biblioteca).

Adam Puslojic, „Raspelnik” („Crucificat”), Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”- (biblioteca)

Adam Puslojic, „Durere de tăcere. Un strop ales”. Muzeul Memorial „Nichita Stănescu` (biblioteca)

Casa memorială Nichita Stănescu. Cartea de onoare

Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”. Cartea de onoare

Muzeul Memorial Nichita Stănescu. Cartea de onoare

Nichita Stănescu – portret (autor -pictorul sârb Kani)

Nichita Stănescu – portret (autor -pictorul sârb Kani)

Nichita Stănescu – portret (autor -pictorul sârb Kani)

Așa va arăta coperta Antologiei aforismului românesc „Med i otrov” („Miere şi otravă”)

 

Autor: Nicolae Petrescu Redi

Părerea dumneavoastră contează! Scrieți mai jos comentariul: