Extinderea NATO și mișcările de trupe ale țărilor membre l-ar fi făcut pe Putin să schimbe doctrina militară.

În urmă cu puțin timp, Vladimir Putin a semnat actul care consfințește noua doctrină militară a Rusiei. Principala schimbare a strategiei forțelor armate rusești: extinderea NATO și mișcarea trupelor în interiorul țărilor membre NATO sunt considerate de Kremlin a fi reale amenințări la adresa securității Rusiei.
Doctrina menționează „consolidarea capacităților ofensive ale NATO direct la frontierele ruse și măsurile luate în vederea amplasării unui sistem global de apărare antirachetă” în Europa de Est.

Moscova a denunțat de mai multe ori decizia Alianței de a poziționa trupe în mai multe state membre situate la frontierele ruse, precum țările baltice sau Polonia, dar și proiectul american de instalare a unui scut antirachetă în Europa de Est.

Ucraina a făcut miercuri un pas spre Alianța Nord-Atlantică, renunțând la statutul său de stat nealiniat, un gest simbolic care a provocat furia Moscovei și care poate permite Kievului să ceară, la un moment dat, aderarea la NATO.

Caracterul defensiv al doctrinei militare ruse este păstrat, punând accentul pe un angajament militar al Rusiei numai în cazul în care toate soluțiile non-violente sunt epuizate.

Aceasta notează că „probabilitatea unui război de anvergură împotriva Rusiei a scăzut”, dar enumeră o serie de amenințări care s-au intensificat în anumite domenii, precum revendicările teritoriale, „ingerința în afacerile interne” din partea altor state și trimiterea de arme strategice în spațiu, scrie Mediafax.

Noua doctrină militară rusă introduce de asemenea conceptul de „disuasiune non-nucleară”, care prevede menținerea pregătirii forțelor militare convenționale la un nivel înalt și un angajament față de organizațiile regionale de securitate precum Comunitatea Statelor Independente (CSI) sau Organizația pentru Cooperare de la Shanghai (OCS).

Rusia își rezervă totuși dreptul de a utiliza arsenalul nuclear în caz de agresiune împotriva sa sau a aliaților săi sau în caz de „amenințare pentru existența statului”. Termenul de „atac preventiv” nu apare, contrar afirmațiilor anterioare ale presei ruse.

Moscova mai precizează că una dintre principalele sarcini ale forțelor sale armate pe timp de pace va fi să „asigure interesele naționale ale Rusiei în Arctica”, o regiune strategică pentru dezvoltarea economică și aprovizionarea energetică viitoare a Rusiei, disputată de Statele Unite și Canada.

Pentru specialiști nu e nicio schimbare de doctrină militară

„Pentru specialiști nu e nicio schimbare de doctrină militară. Ei au strategie de securitate națională valabilă până în 2020, și din ea își extrag misiuni pentru diferitele componente ale sistemului, între care și partea militară. Nu putea apărea ceva nou în doctrina militară atâta vreme cât strategia de securitate e neschimbată”, a spus expertul în securitate Hari Bucur Marcu.

El a amintit că „pe partea militară, NATO era trecut ca o amenințare, ca un risc la adresa securității militare a Rusiei din 2009”.

„Nu vorbim de inamici. Nu poți să spui că vremea e inamic, dar poate constitui o amenințare dacă apare un taifun”, a punctat el.

„Nu este o declarație de război”, a explicat Hari Bucur Marcu, expert în securitate, adăugând că Vladimir Putin readuce în discuția publică această temă. În opinia sa, semnarea acestui decret „nu este o surpriză”.

Hari Bucur Marcu a precizat că în strategia de securitate a Rusiei, care a rămas neschimbată din 2009 și este valabilă până în 2020, la amenințările de natură militară se precizează că Moscova „nu are niciun inamic în momentul de față”, dar că anumite comportamente din partea Vestului „ridică îngrijorări de securitate”.

„Ideea e valabilă din 2009. Ce face acum președintele rus Putin este să pună pe tapet, readuce în discuția publică, prin faptul că adaptează doctrina militară semnând un decret, pentru că are probleme economice. Trebuie să facă bilanțul anului și e rău, deși anul acesta ar trebui să intre în istoria Rusiei ca anul când Crimeea a revenit la patria mamă”, a adăugat expertul în securitate, adăugând că liderul de la Kremlin „putea să semneze decretul acum o săptămână”.

„Adaptarea doctrinei militare era necesară pentru că acum apar lucruri legate de lumea arabă, de conflictele din Orientul Mijlociu”, a subliniat el, menționând că este confirmată direcția pe care Rusia a luat-o în 2008, de la invazia Georgiei: „Vrea să fie antagonist”.

Sursa:  digi24.ro  prin R.B.N. Press