Exploziv! În premieră (în România), SUA ia în calcul un potențial RĂSPUNS MILITAR dat Rusiei! Ce înseamnă asta pentru România?

“Statele Unite acuză Federația Rusă că a dezvoltat un anumit tip de rachetă care este interzis de către tratatul INF. Federația Rusă susține că acest tip de rachetă nu există, deși Statele Unite indică anumite elemente de probă cu privire la existența acestui nou tip de rachetă. Și reacția Statelor Unite față de ceea ce susține Rusia este cea conținută în declarația lui Frank Roșe”, a declarat ministrul de externe, Bogdan Aurescu, într-un interviu luat de HotNews.ro și citat de romanibreakingnews.ro.

Adjunctul secretarului de stat american, Frank Rose, a declarat, joi, la București, că Statele Unite iau în calcul un potențial răspuns militar dacă Rusia continuă să încalce tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune (INF).

„…este prima dată când de pe teritoriul României un oficial american important vorbește despre un potențial răspuns militar la adresa Rusiei”

Rep: “Dacă Rusia continuă să încalce tratatul privind forțele nucleare cu raza medie de acțiune Statele Unite sunt gata să ia măsurile potrivite ca răspuns, iar acest lucru include reacție diplomatică, dar și un potențial răspuns militar”. Domnule ministru Aurescu, este cred – dacă nu mă înșel – că este prima dată când de pe teritoriul României un oficial american important vorbește despre un potențial răspuns militar la adresa Rusiei. Gresc?
Bogdan Aurescu: Da, cu siguranță.

Rep: Cu siguranță greșesc sau e prima dată?
BA: Este prima dată, dar tema aceasta nu este nouă. După cum cunoașteți, Federația Rusă a indicat în mai multe rânduri – deci nu este o temă nouă – că Statele Unite ar încălca tratatul acesta, care în limbajul nostru codat, diplomatic, se denumește INF și a spus, de exemplu, că lansatoarele antirachetă pe care le vom instala în România, și care vor fi instalate și în Polonia la orizontul lui 2018, ar încălca acest tratat.

Bogdan Aurescu

Rep: Rușii nu cred în rolul defensiv al scutului.
BA: Pe de-o parte, este vorba de această discuție: defenisv vs ofensiv. Pe de altă parte, trebuie spus un lucru foarte clar: conform tratatului INF, acesta se referă la interzicerea unor tipuri de rachete, rachete care pleacă de pe pământ și ajung pe o țintă tot pe pământ, adică land to land în limbaj de specialitate. Or, în cazul rachetelor interceptoare care vor instalate și la Deveselu, acest tip de rachetă Standard Missle 3 1 B, ele au în vedere interceptarea unor rachete ostile în aer. Deci, nu este vorba despre aplicarea tratatului INF cu privire la acest tip de rachete și, evident, cu privire la facilitatea de la Deveselu. Însă citatul pe care l-ați dat și poziția pe care asistentul secretarului de stat, Frank Roșe, a exprimat-o la București ier (joi, nr) i se referea la o altă chestiune aflată în dezbatere, de data aceasta între Statele Unite și Federația Rusă. Și anume, Statele Unite acuză Federația Rusă că a dezvoltat un anumit tip de rachetă care este interzis de către tratatul INF. Federația Rusă susține că acest tip de rachetă nu există, deși Statele Unite indică anumite elemente de probă cu privire la existența acestui nou tip de rachetă. Și reacția Statelor Unite față de ceea ce susține Rusia este cea conținută în declarația lui Frank Roșe.

Rep: Vă dați seama că marele public, când aude că se vorbește despre un potențial răspuns militar din partea Statelor Unite la adresa Rusiei, se întreabă pe bună dreptate: și ce ar însemna asta pentru România?
BA: În primul rând, trebuie văzut întâi în ce ar putea consta un astfel de răspuns. Or, Statele Unite nu au detaliat până în momentul de față în ce ar putea consta un astfel de răspuns, prin urmare este prematur să facem o evaluare cu privire la această ipoteză. Mai mult decât atât, Frank Roșe întrebat ieri (NR joi) după ce a făcut această afirmație cu privire la care ar fi conținutul unui astfel de raspuns, a precizat foarte clar că o astfel de decizie nu este încă luată de către Statele Unite, prin urmare este în procesul de reflecție cu privire la o potențială astfel de reacție.

Rep: Nu putem să nu constatăm, domnule ministru, că norii negri în regiune se cam adună. Anunțul recent făcut de NATO este de natură să îngrijoreze puțin opinia publică atunci când se vorbește despre dublarea efectivelor în Europa de Est.
BA: Declarația pe care a făcut-o secretarul general NATO se referă mai exact la dublarea efectivelor forței de reacție rapidă a NATO, care este o structură existentă deja, dar care, în urma deciziilor luate la summit-ul din Marea Britanie, din septembrie anul trecut, mai ales cele care țin de planul de reacție rapidă (Readiness Action Plan), vizează și creșterea acestei capacități de reacție a Alianței. Și atunci, una dintre deciziile care au fost discutate și adoptate se referă la dublarea capacității acestei forțe de reacție rapidă, care are ca nucleu acea forță de reacție și mai rapidă – acel Very High Readiness Joint Task Force – care de asemenea a fost decis la summit-ul din Marea Britanie. Deci nu este vorba de o dublare a forțelor NATO de pe teritoriul statelor din flancul estic al Alianței, ci este vorba despre o dezvoltare, o îmbunătățire a capacității de reacție a Alianței pentru cazurile în care va fi nevoie.

Rep: Pentru România, în mod specific, ce înseamnă această dublare a efectivelor NATO?
BA: Este o veste bună, pentru că până la urmă înseamnă, în cazul în care este nevoie – sperăm să nu fie nevoie de așa ceva – asta înseamnă o mai bună protecție a teritoriilor, populațiilor, forțelor aliate. Până la urmă, noi am contribuit deja la aceste măsuri de adaptare ale Alianței Nord Atlantice și prin acele structuri de comandă și control care au fost și urmează să fie desfășurate în România, acea unitate de integrare a forțelor NATO, care a fost vizitată dealtfel de secretarul general când a venit în România, în vara, și care pe 3 septembrie a fost oficial lansată cu steagul NATO ridicat deasupra facilității respective, cu 40 de ofițeri români și din alte state aliate (Statele Unite, Germania, alte state membre NATO), la care se adăugă acel comandament multinațional la nivel de divizie pentru sud-est, care va coordona unitățile de integrare a forțelor din România, din Bulgaria și, vom vedea, poate și din alte țări. Și care, ar trebui să fie operațional, inițial, înainte de summit-ul de la Varșovia, din iulie 2016, care va avea o structură cu în jur de 270 de ofițeri, iarăși cu contribuții din partea România și din partea altor state aliate. Dec, iată, iarăși structuri de comandă și control care vor ajuta această forță de reacție rapidă să acționeze dacă este nevoie.

Rep: Operațional ar trebuie să fie și scutul de la Deveselu până în 2016.
BA: Până la sfârșitul acestui an.

Rep: Deci mai e foarte puțin până când Statele Unite vor inaugura acest scut ca fiind operațional.
BA: Da, am discutat aceste aspecte și cu Frank Roșe în cursul zilei de ieri (joi) și cu viceamiralul Syring, care este șeful Agenției Statelor Unite antirachetă, la Sevilia, marți. Am discutat și cu comandantul flotei a 6-a din Mediterana, viceamiralul Foggo, care va prelua în coordonare facilitatea de la Deveselu după ce va deveni operațională. Am primit toate asigurările din partea americană ca acest calendar va fi respectat. Practic, pașii sunt finalizarea tuturor construcțiilor, tuturor elementelor care constituție facilitatea de la Deveselu până la finalul anului, integrarea acestei facilități în sistemul NATO antirachetă undeva în primăvara anului viitor, după care la summit-ul din Polonia din iulie ar trebui să înregistrăm încă un pas în dezvoltarea sistemului NATO antirachetă în ansamblul său. Nu este doar facilitatea de la Deveselu componentă a acestei evoluții, și și cele patru nave americane de tip Aegis, cu interceptori antirachetă la fel ca și cei din România, care sunt desfășurate deja în portul Rota din Spania. Mai sunt și alte contribuții voluntare ale unor state membre aliate, iată că scutul avansează în direcția cea bună.

Rep: Evoluțiile din Siria, implicarea Rusiei în susținerea regimului lui Bashar al Assad, grăbesc toate acestea procesul de care vorbiți?
BA: Nu, calendarul este deja stabilit cu destul de mult timp în urmă. Și, mă bucur să spun, așa cum constata și viceamiralul Searing, șeful agenției SUA anti-racheta, ne-am ținut de acest calendar într-un mod extrem de atent.

Rep: Apropo de Siria, ambasadorul Statelor Unite la NATO a declarat miercuri că România, care și-a păstrat cum știm deschisă ambasada din Damasc, ar putea contribui la o soluție politică la criza siriană. Întrebarea, desigur, este ce poate face România, mai exact, în Siria?
BA: Ambasada de la Damasc a rămas deschisă, și a rămas deschisă cel puțin pentru două argumente: în primul rând, pentru a acorda sprijin comunității de români din Siria, pentru că sunt în continuare cel puțin 10.000 de cetățenii români în Siria în familii mixte, mai ales femei și copii, care au nevoie de asistentă consulară dacă este nevoie. În al doilea rând, pentru a observa, pentru a culege informații despre situația din teren și a păstra un canal de legătură cu autoritățile siriene. Și evident că acest canal de legătură poate să fie utilizat și atunci când procesul de tranziție sau procesul de negociere politică pentru conflictul sirian se va declanșa. Noi sperăm că acest proces să se declanșeze cât mai curând.

Rep: Întrebarea este ce poate să facă mai exact România pentru a se implica, pentru a contribui la o soluție politică?
BA: Încă o dată, avem o cunoaștere aș spune bună și foarte bună a situației din Siria. Avem niște contacte foarte bune cu diverși reprezentanți ai autorităților siriene. Reprezentăm nu doar intersele României în Siria, ci ambasada de la Damasc reprezintă și interesele Canadei, Franței, Australiei, Republicii Moldova, de exemplu, în Siria, prin urmare reprezintă un canal foarte util de transmitere a informațiilor, a mesajelor, dacă este nevoie.

Rep: Toate aceste teme presupun că le-ați discutat și cu prilejul ultimei vizite în Statele Unite, cea efectuată de președintele Iohannis, la întâlnirea cu vicepreședintele Biden, dvs ați avut întâlniri cu Victoria Nuland. Care a fost cel mai important câștig al acestei vizite?
BA: Mă bucur că ați remarcat – și am văzut ce ați scris după această vizită – ați concentrat foarte bine substanța acestor întâlniri. Practic, a reprezentat o reconfirmare a importanței pentru ambele părți a parteneriatului strategic bilateral, cu elemente foarte concrete atât în ce privește dimensiunea politico-militară – și am discutat și despre scutul de la Deveselu. S-a discutat și despre alte aspecte care țin de cooperarea în această zonă, despre securitatea energetică am discutat destul de mult cu doamna Nuland pe această temă și modul în care România poate să reprezintă în regiune, prin naturile pe care le are, atât geografice, cât și de dependența mult mai redusă decât celelalte state din jur față de surse externe pentru a ușura interconectările regionale și pentru a reprezenta un hub (n.r. Nod) de siguranță, o centură de siguranță dacă vreți pentru securitatea energetică regională. Am discutat despre situația din regiune, mai ales despre Republica Moldova și sprijinul de care are nevoie acest stat pentru a depăși situația dificilă a sistemului bancar, economică, socială și mai ales pentru a se reîntoarce pe drumul reformelor europene, pentru a continua de fapt acest efort. Am avut, dealtfel, ședința comună de guvern și am putut constata personal că primul ministru Streleț este personal foarte hotărât să continue pe acest drum. De altfel, și la Nes York am avut o întâlnire scurtă cu primul ministru Streleț și am continuat schimbul de idei și de ce putem face împreună pentru a ajuta republica Moldova. Iată, se înregistrează acest ajutor de 150 de milioane de euro, care este foarte binevenit în acest moment pentru Republica Moldova pentru a depăși aceste dificultăți. Am discutat și despre multe alte aspecte ale relației româno-americane.

Rep: Așadar, energie, în primul rând, și  lupta anticorupție care a constituit o temă importanta.
BA: A fost o temă importantă, am înregistrat aprecieri din partea interlocutorilor americani cu privire la progresele care au fost făcute de România în acest domeniu și interesul ca aceste lecții învățate de România în acest proces al statului de drept să fie, dacă vreți, exportate și regional. Să beneficieze de aceste lecții învățate și alte state din regiune, fie că vorbim despre est, republica Moldova, sau vorbim despre regiunea Balcanilor, și cred că este un semnal important.

Rep: Cum ar putea, mai exact, să exporte România lupta anti-coruptie?
BA: Vă dau un exemplu dintr-o formulă de cooperare cu o altă țară care susține evident statul de drept în regiune: Olanda. Avem un proiect comun: Consiliul Superior al Magistraturii, instituția omoloagă din Olanda și cu instituția respectivă din Republica Moldova pentru susținerea pregătirii magistraților din Republica Moldova. Se poate face acest lucru și în ce privește nu doar judecătorii, ci și procurorii. Sunt convins că se pot găsi aspecte concrete în cooperarea autorităților de resort din România în relație, de exemplu, cu Republica Moldova, unde de altfel a și fost trimis un procuror pentru a face o evaluare, pentru a ajuta în procesul de reflecție de acolo.

Rep: Doamna Mariana Alexandru din câte știu a fost trimisă din partea Comisiei Europene.
BA: Există și susținerea Comisiei Europene pentru acest tip de proiect, prin urmare cred că există un teren foarte fertil pentru a folosi experiența pe care România a dobândit-o pe plan regional.

Rep: Deci asta în ce privește rezultatele vizitei, ați spune în concluzie că au fost importante că teme energia și lupta împotriva corupției. Aici s-au concentrat discuțiile?
BA: Da, nu numai. Astea au fost o parte din temele abordate. Sigur că au fost și alte elemente de discuție, unele nu se pot face publice. Dar vreau să fac o evaluare a atmosferei pe care am avut-o cu partenerii americani. Atât în cadrul întâlnirii cu doamna Nuland, atât în cadrul întâlnirii pe care președintele Iohannis a avut-o cu vicepreședintele Biden, pe urma confirmată de întâlnirea pe care am avut-o ieri cu adjunctul secretarului de stat Frank Roșe, este o atmosferă extrem de deschisă, extrem de pozitivă, în același timp și pragmatică de construcție pe relația de parteneriat strategic dintre România și Statele Unite. Eu am primit o invitație de a efectua o vizită oficială la Washington până la sfârșitul anului. Există prin urmare toate premisele pentru a dezvolta această relație așa cum ne dorim. ​

Video integral de la cu interviul Ministrului Aurescu:

Publicat și editat de Gabriel Negru – romaniabreakingnews.ro / Sursa: hotnews.ro