Eveniment: Un luptator pentru Școală Româneasca în Cernăuți. Prof. Mihai JAR onorat la Bucuresti

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB) în parteneriat cu Asociația „La Noi la Români” și asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice au organizat  vineri 11 februarie 2022, un eveniment dedicat memoriei profesorului Mihai JAR, primul director al școlii românești din Cernăuți 1991-1999, se arată într-un comunicat ACPBB trimis redacției romaniabreakingnews.ro

Potrivit Comunicatului, evenimentul este o continuare firescă a seriei de evenimente dedicate promovării și cinstirii personalităților din Bucovina și Basarabia. Au prezentat: domnul Marian CLENCIU – președintele Consiliului Național al ACPBB,  gazda evenimentului, doamna Gabriela IELENICZ (IOV) vicepreședinte ACPBB, de profesie muzeograf și domnul Ștefan HOSTIUC, redactor al revistei Mesager Bucovinean de la Cernăuți.

Video: Prof. Mihai JAR onorat la Bucuresti

Profesorul Mihai JAR – Omul  care a sfinţit locul ( preluare de la bucpress.eu) 

Ce se poate  spune despre Mihai Jar?  În primul rând, cred că a fost un om la locul lui. Îi plăcea să muncească, avea în cap zeci de idei pe care vroia să le realizeze și era în căutarea unor   parteneri  (ca să folosesc un cuvânt foarte la modă astăzi!) cu care să pornească la drum. Nu l-am auzit niciodată  să se plângă, să se  sperie ori să se   teamă de greutăți,  cu toate că la un început de drum aceste greutăți sunt iminente.

L-am cunoscut  prin 1990, când Societatea pentru Cultură Românească  „Mihai Eminescu” lupta pentru deschiderea unei școli românești în centrul orașului Cernăuți. La început propunerea noastră adresată conducerii orașului și regiunii a fost cea privind deschiderea acestei școli în localul școlii nr.1, unde în tinerețea sa învățase poetul nostru național  Mihai Eminescu. Însă deoarece această propunere nu a fost acceptată, am  convenit să deschidem școala românească în localul unde se află și astăzi. Și, dacă nu mă înșel, propunerea privind  acest local fusese făcută chiar de viitorul ei director, Mihai Jar.

Ca la orice început de cale, lucrurile mergeau cam greu, deoarece unii birocrați din conducerea orașului și a regiunii nu  erau prea încântați de deschiderea unei școli românești în chiar centrul orașului.          Și bietul  viitor director zilnic  bătea pragurile instituțiilor de stat, adunând diverse hârtii,  semnături,  obținând zeci de decizii ale departamentelor și organizațiilor de stat. De câteva  ori l-am însoțit, pășind   pragul acelor  instituții împreună cu el,  și de fiecare dată rămâneam  pur și simplu uimit de răbdarea cu care  îi asculta pe cei din birouri, îngrădiți de legi stupide și instrucții aberante. Uneori chiar aveam impresia că aerul respirat de aceste persoane era îmbâcsit până la refuz de instrucții, decizii, legi, hotărâri, directive etc, etc… Dar, cum am spus, Mihai Jar asculta cu atenție cele debitate de ei și mergea mai departe, spre scopul suprem: deschiderea unei școli românești în centrul orașului Cernăuți.

Apoi au urmat câțiva ani de activitate bine pusă la punct, cu un colectiv unit, prietenos și harnic, dornic să-i învețe pe  elevi cât mai multe lucruri bune și utile. În același timp directorul școlii, Mihai Jar,  se implica activ în viața cetății, a regiunii, fiind ales deputat în consiliul orășenesc, membru al prezidiului Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”. Opinia sa trăgea greu la cântar în timpul dezbaterilor privind păstrarea identității noastre naționale, dezvoltarea învățământului în limba română,  a culturii noastre naționale…Iar când era vorba de demnitatea noastră ca oameni, de apărarea adevărului Mihai Jar lua o poziție fermă, opunându-se  oricăror încercări de a discredita o persoană sau o idee, ripostând cu toate mijloacele posibile. Deosebit de mult se întrista când vedea că unii colegi de-ai săi, directori de școli, se cam lăsau duși de valuri, renunțau să ocupe o poziție personală clară  în chestiunile legate de educarea elevilor pe baza exemplelor luate din istoria noastră națională.

De câte ori intram pe la școala nr. 29 (astăzi gimnaziul românesc nr.6)  din Cernăuți îl găseam printre profesori. În biroul său a început să se retragă abia când boala pusese stăpânire aproape definitiv pe el,  secătuindu-i puterile. Odată chiar l-am întrebat de ce nu se internează la spital, pentru a-și întrema cât de cât sănătatea. „Nu am timp pentru spital”  a fost răspunsul lui. „ Trebuie să pregătim școala pentru noul an de învățământ. După aceea,  vom mai vedea…”

…Câți ani au trecut de atunci  și de câte ori a răsunat sunetul clopoțelului, anunțând începutul unui nou an școlar, fără ca printre cei prezenți la această sărbătoare să se afle și primul director al  școlii?  Cred că nu are importanță… Problema e că  Mihai Jar s-a dus dintre noi în floarea vârstei. Și câte lucruri au rămas nerealizate!.. Câte vise  ale tânărului director au fost curmate brusc, irevocabil…Oricum,  anii trec, însă timpul nu poate șterge din memoria celor care l-au cunoscut pe Mihai Jar chipul lui tânăr, cu priviri luminoase, îndrăznețe, cu demnitatea de adevărat om al cetății.

FOTO: Prof. Mihai JAR onorat la Bucuresti