ROMÂNIA BREAKING NEWS

Este Ziua Limbii Române – Să o cinstim cum se cuvine. Ce au transmis Traian Băsescu și Mircea Cărtărescu?

Este Ziua Limbii Române – Să o cinstim cum se cuvine. Ce au transmis Traian Băsescu și Mircea Cărtărescu?

Vernisajul expoziției ’31 august Ziua Limbii Române’, organizată la Biblioteca Academiei Române, în cadrul manifestărilor prilejuite de Ziua Limbii Române; 29 august 2014

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, la 19 februarie 2013, cu 312 voturi pentru, două împotrivă și cinci abțineri, un proiect de lege prin care se instituie ziua de 31 august ca Ziua Limbii Române. Legea a fost promulgată de președintele Traian Băsescu la 13 martie 2013 și publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.

Propunerea legislativă a fost inițiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicită proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române. Acesta a fost aprobat de Senat în ședința din 6 decembrie 2011, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

În legea 53/2013, se arată că Ziua Limbii Române poate fi sărbătorită de către autoritățile publice din România și de către reprezentanțele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific. De asemenea, legea prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României, iar Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune pot include în cadrul programelor lor manifestările dedicate acestei zile. Legea 53/2013 a fost completată prin legea 290/2013, prin introducerea unui alineat care stipulează că Ministerul Culturii elaborează normele metodologice de punere în aplicare a legii, cu consultarea comisiilor pentru cultură din cele două Camere ale Parlamentului.

Ziua Limbii Române se sărbătorește în Republica Moldova începând din anul 1990. În urma solicitărilor celor circa 700.000 de participanți la Marea Adunare Națională de la Chișinău, care a avut loc la 27 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat, la 31 august 1989, Legea prin care decreta limba moldovenească drept limbă de stat, se arată pe site-ul www.moldova.org. Totodată, o altă lege stipula renunțarea la grafia chirilică și revenirea la alfabetul latin, ambele acte legislative menționând explicit faptul că limba moldovenească este identică cu limba română. Anul următor, la 23 iunie 1990, Parlamentul Moldovei a instituit ziua de 31 august ca sărbătoarea națională ”Limba noastră cea română”, iar în 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în ”Limba noastră”. Cu toate acestea, sărbătoarea continuă să rămână cunoscută ca Zi a Limbii Române, rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova fiind consfințit și în Declarația de independență adoptată la 27 august 1991.

Traian Băsescu: „Ziua Limbii Române – Să o cinstim cum se cuvine!”

„Este Ziua Limbii Române! Este al cincelea an de când onorăm la unison, români de-o parte și de alta a Prutului, dar și de peste tot în lume, Limba Română.

Prin Decretul numărul 304 din 13 martie 2013, am promulgat Legea 53/2013 privind instituirea Zilei Limbii Române în România. Coincidența face ca în același an, Curtea Constituțională de la Chișinău să facă dreptate limbii române, declarând-o limbă oficială și în R. Moldova.

La București și Chișinău vorbim aceeași limbă, împărtășim aceeași cultură, aceeaşi credinţă și ne închinăm înaintașilor aceleiași istorii. Cândva, cu siguranţă, le vom facem pe toate în aceeaşi ţară!

Știu că peste Prut, în comunitățile istorice din vecinătatea țării noastre, dar și în Diaspora, păstrarea vie a limbii române presupune eforturi, suferinţe şi chiar riscuri. Acestor români le datorăm respect şi recunoştinţă. De la ei putem învăţa, de exemplu, să preţuim limba română zi de zi, iar astăzi să o cinstim cum se cuvine!

La mulţi ani, români!
La multi ani, vorbitori ai limbii române!”, este mesajul transmis de fostul preşedinte Traian Băsescu.”

Scriitorul Mircea Cărtărescu a transmis un mesaj ironic membrilor Guvernului, cu ocazia Zilei Limbii Române, sărbătorită pe 31 august.

„Azi dă ziua limbi romîne rog membri guvernului să spună decât vorbele care lea gândit ei însuși”, a scris Cărtărescu pe rețeaua de socializare.

În urmă cu o zi, scriitorul își exprimase dezaprobarea față de eliminarea manualelor alternative din școli, un gest pe care Cărtărescu îl consideră „resentimentar față de democrație”.

„Dincolo de valoarea lor pedagogică, manualele alternative au o valoare simbolică decisivă: ele fac diferența dintre spiritul democratic și cel totalitar. Cine visează la manualul unic, produs de stat, visează de fapt la partidul unic și la statul de tip big brother. Nu știu dacă cei ce ne conduc azi sunt idioți sau nebuni, și nici nu are prea mare importanță. Dar în mod sigur sunt reprezentanții unei gândiri de tip totalitar, resentimentar față de democrație. ‘Vi s-a suit democrația la cap?’, ne spun în fiecare zi. ‘Lasă că dăm noi militaria jos din pod!’”, a scris Cartarescu pe Facebook, într-o postare anterioară.

Iată şi topul celor mai frecvente greșeli gramaticale cu explicațiile logice din spatele lor, scrie realitatea.net.

1 „DATORITĂ” vs. „DIN CAUZA”

Confundarea celor două formulări este foarte des întâlnită.

Dacă drept mulțumire un coleg îți va spune în sesiune „Din cauza ta am luat examenul!”, este timpul să îl anunți că nu vei mai repeta gestul. Cauzalitatea din această sintagmă gramaticală nu exprimă nimic altceva decât un efect negativ.

Poate să dea vina pe vreme („Din cauza ploii s-a circulat foarte greu.”) sau pe vecinul de la etajul patru („Din cauza gălăgiei nu am putut să învăț!”).

Succesul trecerii examenului ți-l datorează. Așadar, nu uita să îi explici că te-ai fi considerat mulțumit dacă ar fi început cu „datorită”.

2 „CARE? ” sau… „PE CARE?”

Deși explicația logică este foarte simplu de înțeles, sunt mulți cei care nu știu să-l folosească pe “care” în contextul potrivit.

Prezența lui “pe” înaintea lui “care” indică acuzativul, așa că vom spune cu încredere:

„Fata pe care am văzut-o.”

„Sesiunea pe care am terminat-o cu succes”

„Cartea pe care am împrumutat-o”

Și vom folosi cu grijă cuvântul “care” doar în construcțiile corecte de tipul:

„Omul care trece este tatăl meu.”

„Care băiat este mai deștept?”

3. „VROIAM” – un cuvânt fără limbă

„Vroiam” este un termen orfan de limbă. Limba română nu l-a recunoscut ca fiind termen corect, în ciuda perseverenței cu care este folosit.
Termenul este un mix intre două verbe „a vrea” și „a voi”, însă oricât de imperfect s-ar dovedi timpul la care le conjugăm, formele corecte pentru acestea sunt:

„Eu voiam să plec acasă.” și „Noi vream să mergem la teatru.”

4. „Prețul” scump

Poate o să ți se pară ciudat că am inclus această greșeală atât de evidentă în topul celor mai frecvente.

Și totuși, este printre cel mai des folosite formulări. E drept că, atunci când vine vorba de achiziționarea unui produs, prețul este cel la care ne raportăm. Însă prețul reflectă valoarea acelui produs. Valoarea nu poate fi, deci, scumpă ci, mai degrabă, mare. Spunem atunci corect: “este un produs scump!”

5. „DECÂT” vs. „DOAR”

Oricât de înfrățite ar părea aceste două cuvinte, dacă vrei să vorbești corect nu îl poți substitui pe unul cu celălalt.

Când folosim „Decât” și când „Doar”?

 

Leave A Reply