Cine ar fi crezut că inima de gheață a crudului voievod valah Vlad Tepeș a fost cucerită? De fiica unui țesător sas din Corona, numele cetății Brașovului din acele timpuri.
Katharina este numele femeii care a fost copleșită cu multă tandrețe de către cel intrat în memoria colectivă sub numele de Dracula. Timp de peste 20 de ani a durat această relație, din care au rezultat cinci copii. Se pare că această femeie a fost singura ființă pentru care Dracula a făcut crize de gelozie.
Se spune că din momentul in care a vazut-o pe Katharina, Vlad Țepeș a uitat complet de celelalte aventuri galante, printre care Ursulla din Schassburg/Sighișoara, Erika din Bistrița și Lize din Hermannstadt/Sibiu. Conform unor relatări ale cronicilor se pare că multe din actele pline de cruzime ale voievodului se datorau frustrărilor, geloziei și furiei pe care o resimțea Dracula departe de Katharina.
Atunci când s-au cunoscut, frumoasa săsoaică avea doar 17 ani, iar Țepeș 34. În apropierea Crăciunului anului 1465, câteva fete foarte tinere se chinuiau să tragă la deal, prin zăpadă, o sanie mare, plină cu provizii pentru soldații din Bastionul Țesătorilor, aflat în apropierea casei lui Vlad. Aflat împreună cu ofițerii săi la baza dealului, a sărit să le ajute. Galanteria voivodului li s-a părut tuturor ciudată, până au înțeles că acesta nu-și mai lua ochii de la codana blondă cu ochi albaștri.
Era vorba despre Katharina Siegel, care se remarca printr-o frumusețe ieșită din comun. Fata starostelui (zunftmeister) breslei țesătorilor, Thomas Siegel, copilărise la Mânăstirea Franciscanelor din Mahlersdorf, după ce un incendiu cumplit îi lăsase pe părinții ei săraci lipiți. Sărac, bolnav și rămas fără casă, fostul conducător al breslei țesătorilor locuia împreună cu familia sa la rudele soției, Susanna, născută Fronius, în așa-numita Casă Tartler.
Cruzime și carnagiu
Imobilul se află și astăzi pe strada Poarta Șchei nr. 14 și aparține Bisericii Evanghelice. Până în urmă cu câțiva ani, aici a funcționat o grădiniță. Țepeș îi comanda Katharinei cele mai frumoase rochii, din mătăsuri și dantele aduse din Veneția și Flandra. Cronica transilvană din secolul al XVIII-lea arată că idila Prințului Vlad, guvernator militar, și Duce de Făgăraș și Amlaș, cu frumoasa Katharina a creat revoltă în rândurile pretendenților la mâna fetei, trei dintre ei provenind din familii înstărite ale comunității săsești.
Conform cronicilor, la 2 aprilie 1459, supărat pe taxele mari impuse de sașii din Brașov și intrigile capilor cetății, Vlad Țepeș a distrus toate recoltele de grâne din Țara Bârsei. A poruncit să fie prinși sute de târgoveți și negustori care veneau cu marfă în cetate, pe care i-a dus lângă mahalaua orașului, în zona Bartolomeului de astăzi și i-a tras în țeapă. Dimineața, sângerosul domnitor a luat micul dejun printre muribunzii care agonizau trași în țeapă. După moartea acestora, a poruncit jefuirea și incendierea Bisericii Bartolomeu, precum și arderea satului Codlea.
În timpul carnagiului, la urechile domnitorului a ajuns vestea că nevestele negustorilor din cetate au atacat casa unde locuia Katharina. Au bătut-o și au pus- o la Stâlpul Infamiei. Pentru că i-au tăiat cozile, domnitorul a amenințat cã va da foc întregii cetăți. Ca s-o scape pe iubita sa, i-a eliberat pe ceilalți negustori sași ce urmau sã fie uciși.
Pe o pernuță de catifea
Legenda spune cã Țepeș ar fi reușit să recupereze una dintre cosițele Katharinei, pe care apoi a păstrat-o pe o pernuță de catifea. Legenda spune că, într-o zi, a surprins-o pe soția sa că umbla în dulapul în care își ținea, ca pe un obiect sacru, cosița.
S-a suparat foc și a bătut-o.
Vlad Tepes vroia să o ia în căsătorie pe Katharina, dar rigorile religiei nu îi permiteau, deși avea mai mulți copii cu amanta din Brașov. I-a scris, chiar, de două ori Suveranului Pontif, Papa Pius II, cerându- i o scrisoare de indulgenta pentru a i se anula căsătoria cu prima soție, Anastasia Holszanska, nepoata reginei Poloniei. În 1462, cetatea de la sud de Carpați, unde s- a refugiat Țepeș, este asediată de turci. Boierii l-au trădat, trecând de partea fratelui său, Radu cel Frumos, care era sprijinit de otomani. Legende locale relatează că, în 1462, Anastasia s-a sinucis, aruncându-se dintr-un turn în râul ce înconjura cetatea.
Vlad Țepes era liber să se căsătorească, în sfârșit, cu Katharina, cu care avea deja trei copii: Vladislav „Laszlo” (n. 1456), Catherina (n. 1459) și Christian (n. 1461). Însă un complot al foștilor săi rivali sfârșește prin întemnițarea lui Țepeș la Buda, unde Matei Corvin i-a spus atunci că îl eliberează cu condiția să o ia in căsătorie pe mătușa sa, Elisabeta Corvin de Hunyadi. Astfel, Țepeș a ratat oficializarea relației cu Katharina. Însă a mai avut cu aceasta încă doi copii – Hanna (n. 1463) și Sigismund (n. 1468).
Katharina i-a ramas aproape lui Dracula chiar și după căderea acestuia de pe tron, în 1462, iar Țepeș s-a îngrijit de toți descendenții săi, așa cum atestă cărțile funciare din 1850 ale familiilor Draguly, Laszlo sau Siegel. Asasinarea voievodului, în 1477, a pus capăt celei de-a doua domnii și dragostei dintre el si Katharina. Iar frumoasa care l-a cucerit până la moarte pe Dracula s-ar fi întors la mânăstire. De ce să nu recunoaștem, o poveste de dragoste spectaculoasă, pe măsura fascinantei personalități a lui Vlad Țepeș.