Doctrina Gherasimov și războiul non-liniar dus de Rusia pe teritoriul Ucrainei

 [quote_left]  Washington Post: ”tragedia este un rezultat al invaziei ruse în Ucraina, o operațiune lansată doar cu scopul de a semăna haos politic și militar, fără de care niciodată n-ar fi fost lovit avionul de rachetă”.  [/quote_left] Doborârea avionului malaezian cu 298 de oameni nevinovați la bord cel mai probabil de către separatiștii pro-ruși din Ucraina este considerată de unii analiști ca un punct de cotitură în conflictul ucrainean. Putin ar fi acum obligat să dea înapoi și să-i lase din brațe pe rebeli. SUA și UE se amăgesc însă sperând în acest scenariu. Conform noii doctrine militare ruse, Rusia nu are altă șansă să devină o putere globală decât prin războiul non-linear pe care îl duce în prezent în Ucraina.

Publicația poloneză Gazeta Wyborcza scria ca reacție la prăbușirea avionului malaezian că ”cele 298 de victime sunt rezultatul politicii cinice a lui Putin, iar a cincea coloană rusă din Donbass a ucis nevinovați. Putin vrea să refacă imperiul, în timp ce UE crede că poate îmblânzi bestia cu mângâieri”.

[quote_right]  Gazeta Wyborcza: „cele 298 de victime sunt rezultatul politicii cinice a lui Putin, iar a cincea coloană rusă din Donbass a ucis nevinovați. Putin vrea să refacă imperiul, în timp ce UE crede că poate îmblânzi bestia cu mângâieri. ”  [/quote_right]

În schimb, alte ziare precum The Times susțineau că doborârea avionului este o catastrofă politică pentru Putin și ar putea să fie o oportunitate pentru soluționarea conflictului ucrainean. Publicațiile respective consideră că Putin ar fi constrâns să se delimiteze de separatiștii pro-ruși, pe fondul presiunilor internaționale. Acest scenariu este însă greu de imaginat pentru că faptele arată exact contrariul. Separatiștii și Rusia nu s-au grăbit să facă lumină în acest caz, ba mai degrabă să-și șteargă urmele. Iar reacția Occidentului a fost una de neputință și slăbiciune.

Mai mult, delimitarea Kremlinului de separatiști ar presupune ca Moscova să-și schimbe noua doctrină militară. În prezent, oricât ar vrea Rusia să pară o putere globală, ea este doar o putere regională, cu vulnerabilități economice și militare mari. Totuși Kremlinul reușește să umfle mușchii Rusiei și să joace dincolo de capacitățile țării prin folosirea războiului non-linear.

Rusia duce în Ucraina un război nedeclarat, non-linear, care se bazează pe lovirea adversarului simultan pe întreg teritoriul său, printr-o combinație de forțe speciale, forțe convenționale și protestatari localnici. Această nouă abordare este imprimată de șeful Statului Major al forțelor armate ale Federației Ruse, Valery Gherasimov, care și-a expus concepția într-o publicație militară rusă din februarie 2013.

Moscova a căutat să-și adapteze strategia militară la slăbiciunile adversarilor. Generalul Gherasimov scrie în Military Industrial Kurier că regulile de bază ale războiului s-au schimbat, iar importanța mijloacelor non-militare în atingerea obiectivelor politice și strategice a crescut. Războiul nu mai este în prezent doar militar, ci în același timp se duce în plan politic, economic, informațional și umanitar. Conflictul informațional și acțiunile forțelor speciale sunt elemente cheie în purtarea ostilităților.

În schimb, forțele militare convenționale sunt folosite ca amenințare doar la un anumit stadiu, pentru a asigura victoria finală, susține Gherasimov. Exact după acest principiu s-au ghidat rușii în Crimeea – mai întâi au fost infiltrate forțele speciale rusești fără însemne, iar în final a intrat și armata convențională pentru a confirma anexarea.

O altă caracteristică a noii doctrine militare ruse evidentă în Ucraina este atacarea simultană a mai multor obiective ale inamicului, un fel de deschidere de multe focare mici de conflict pe tot teritoriul său.  [quote_right] ”Acțiunile asimetrice sunt tot mai folosite pentru că ele permit anularea avantajelor adversarului într-un conflict armat. Printre acestea se numără folosirea forțelor speciale și a opoziției interne pentru a crea un front pe toată întinderea țării”- Gherasimov.  [/quote_right]

El se referă și la conflictul din Libia ca exemplu de nouă manieră de abordare militară prin impunerea unei zone de excludere aeriană, folosirea masivă de contractori privați și înarmarea opoziției. Rusia preia de aici ideea că sub pretextul responsabilității de a proteja civilii, a unei intervenții umanitare sau de peacekeeping, ea ar putea interveni agresiv și în alte țări, așa cum a făcut-o în Ucraina.

Generalul rus se referă și la operațiunea din 2008 împotriva Georgiei, arătând că rușilor le lipsește o abordare unitară a folosirii forțelor rusești dincolo de granițele Federației Ruse. Legea federală “On Defense” adoptată în 2009 permite folosirea operațională a forțelor armate ruse în afara granițelor, dar nu definește exact modul lor de acțiune. Gherasimov scrie că ar fi nevoie de o simplificare a procedurii de trecere a granițelor altor state, de folosire a spațiului aerian și a apelor teritoriale ale acestora. Totuși el precizează că una dintre formele pe care ar putea s-o îmbrace utilizarea forței militare este peacekeeping-ul, chiar dacă acesta nu este foarte bine definit în doctrina rusă.

Mark Galeotti, profesor la Center for Global Affairs din cadrul New York University, specialist pe Rusia, argumentează într-o analiză că Rusia a pus în practică această doctrină de război non-linear în Crimeea.

Mai întâi, serviciul de informații GRU și-a infiltrat oamenii în Crimeea, susținut de unități militare regulate. În estul Ucrainei, FSB-ul, care penetrase aparatul de securitate ucrainean, a încurajat dezertări în armată și poliție. Cât despre GRU, serviciul a coordonat fluxul de arme și recrutarea de voluntari pentru separatiștii din Donbass. Aceste acțiuni au fost dublate de un război informațional și mediatic foarte agresiv purtat fără oprire pentru a delegitima noul guvern de la Kiev ca fiind ilegitim și brutal, cât și de atacuri informatice împotriva băncilor ucrainene și a site-urilor oficiale ale ministerelor.

Prin urmare Rusia a ales să compenseze slăbiciunile sale prin doctrina Gherasimov,

…lovind Ucraina printr-un război asimetric pe cât mai multe paliere. Este puțin probabil ca Putin să renunțe la această abordare pentru considerente umanitare. Kremlinul nu crede în lacrimi nici după tragedia avionului malaezian, așa cum nu crede nici în sancțiuni și amenințări occidentale care nu sunt puse în practică.

În prezent este evident că abordarea sticks and carrots propusă de Merkel și Obama a eșuat. Rămâne de văzut dacă UE va impune măcar în al 12–lea ceas sancțiunile economice extinse sau îi va permite lui Putin să continue fără prea multe costuri războiul non-linear împotriva Ucrainei.

Autor: Matei Dobrovie
Sursa:epochtimes.ro

Esența războiului asimetric nu poate fi redusă însă la primitivism contra civilizație, violență contra democrație. În opinia noastră, acesta este un mod de a privi mult prea schematic și superficial realitatea, ba chiar un mod de a distrage atenția de la adevăratele probleme care fac posibil un astfel de război disperat…

Citește mai mult despre SIMETRIE ȘI ASIMETRIE ÎN ACȚIUNILE MILITARE