ROMÂNIA BREAKING NEWS

Doamna Iulia SCUTARU – CRISTEA, membru fondator „Pro Basarabia și Bucovina” a plecat la Ceruri…

Doamna  Iulia SCUTARU – CRISTEA, membru fondator „Pro Basarabia și Bucovina” a plecat la Ceruri…

Consiliul Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, anunță cu regret, că în data 24 ianuarie 2019, a plecat la Ceruri, doamna Iulia SCUTARU – CRISTEA, membru fondator al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina.

Iulia SCUTARU – CRISTEA s-a născut la 26 februarie 1930, în comuna Albota de Sus, judeţul Cahul, a absolvit facultatea de litere la Bucureşti şi a lucrat în domeniul presei culturale. A fost membru fondator al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina unde s-a remarcat printre cei mai activi membrii care au militat pentru readucerea teritoriilor răpite de sovietici, la Sânul Patriei Mame – ROMÂNIA.

Memorabile sunt și vor rămâne cuvintele scrise de domnia sa, pentru un volum, încă nepublicat, la implinirea a 25 de ani de activitate a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, din care va prezentam un scurt extras.

„„(…) un pătrar de veac de la producerea unui eveniment care venea să încununeze un lung și susținut efort al refugiaților din Basarabia, nordul Bucovinei și plasa Herța, stabiliți în București, printre care mă număr și eu, de a ține în regim de actualitate ținuturile natale, nelăsându-le să alunece în trecut, să se îndepărteze în uitare. Orice prilej era binevenit și, indiferent de natura acțiunii inițiate, ea sfârșea prin a se transforma într-o pledoarie pentru românitatea acelor locuri, într-o lecție de istorie – o istorie care nu se învăța la școală. Prin 1979 s-a petrecut un eveniment care a pus activitatea noastră pe un făgaș nou. Îl evoc în desfăşurarea lui. Într-o zi de toamnă al acelui an, am primit o invitație din partea unui cunoscut cenaclu literar bucureştean, „Vasile Cârlova”. Nu eram o familiară a cenaclurilor literare, le frecventam selectiv, după anumite criterii. Într-un singur caz m-aș fi dus numai din îndemnul inimii: la întrunirile istoricului Cenaclu „Alexei Mateevici” din Chișinău, care a stat la începuturile mișcării de redeșteptare națională a românilor basarabeni. De s-ar fi putut, atunci, „să-mi bag graniţă-n raniță”, cum cântă talentata Ada Milea a noastră, și să trec Prutul…

Cunoșteam activitatea cârloviștilor și am dat curs invitației cu viu interes. La intrare ne întâmpina un domn de statură mijlocie, cu o podoabă capilară frumos înspicată, purtător de ochelari îngroșați de dioptrii, figură cunoscută de altminteri, care, când am ajuns față în față, s-a recomandat așa: „Alexandru Chiriac, din Vorniceni, județul Lăpușna”. Surprinsă, emoționată la auzul celor două toponime basarabene și de prezentarea neobișnuită, care avea ceva tainic, de parolă, am răspuns la fel: „Iulia Scutaru, din Albota de Sus, județul Cahul”. „Bine ați venit!” a exclamat, strângându-mi mâna cu căldură, amfitrionul nostru, cum aveam să aflu că era domnul de la intrare. După care, eu am intrat în sală, iar Alexandru Chiriac, inginer și scriitor mult apreciat în ambele ipostaze, când a fost să înceapă ședința cenaclului, a luat loc la „masa prezidiului”, lângă o doamnă distinsă, cu trăsături subțiri și severe, ca de icoană bizantină. Era soția lui, Irina, doctoriță, bucureșteancă get-beget.

Așa, din inițiativa și osârdia soților Chiriac, a început construcția a ceea ce avea să devină Studioul de Istorie „Nicolae Iorga” al refugiaților din Basarabia, nordul Bucovinei și plasa Herța, însă nu exclusiv, Studioul evita „enclavizarea” și era deschis tuturor. (Se impune o precizare în legătură cu plasa Herța. Plasa era o tradițională unitate administrativă dintr-un județ. Odată cu începutul sovietizării și comunizării României, termenul de plasă a fost înlocuit cu acela de raion. Plasa Herța făcea parte din județul Dorohoi, desființat prin reforma administrativă comunistă, care era cel mai nordic județ moldovenesc, după județul Botoșani.) Începea o etapă nouă a încăpățânatei noastre rezistențe: concentrarea, centralizarea, instituționalizarea ei.

Ne-am oprit asupra denumirii explicite de studiou de istorie – didactică, neutră – ca să atragem cât mai puțin atenția oficială, dar mai cu seamă pentru că asta urmăream sistematic: adevărul istoric. Am pus Studioul sub autoritatea nepieritoare a lui Iorga și am ales ca moto de lucru, tulburătorul îndemn al savantului: „Măcar să nu uităm”. Dacă nu puteam face mai mult, în condițiile de atunci, măcar să nu uităm!””

…Să nu uităm!

Dumnezeu s-o primească în Împărăția sa alături de patrioții, martirii și eroii neamului românesc.

Înmormântarea va avea loc duminică, 27 ianuarie 2019,ora 14:00, la Cimitirul Catolic, vis-a-vis de Cimitirul Bellu, din București.

Consiliul Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

25 feb. 2019

Sursa: Comunicat al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina Facebook

Părerea dumneavoastră contează! Scrieți mai jos comentariul: