ROMÂNIA BREAKING NEWS

Dirk Schuebel, șeful Delegației UE la Chișinău: „Vrem să vedem reforme, luptă cu corupția, transparență la finanțarea partidelor și a mass-media“

Dirk Schuebel a ocupat funcția de șef al Delegației UE în Republica Moldova începând din noiembrie 2009 La finalul mandatului de patru ani în fruntea Delegației UE la Chișinău, Dirk Schuebel se arată  convins că viitorul Republicii Moldova este în familia europeană, dar pentru asta trebuie să continuăm ferm reformele, să stârpim corupția și să evităm repetarea crizei politice prin care am trecut în lunile ianuarie-mai.

„Adevărul“: Dle ambasador, putem vorbi despre reanimarea „poveștii de succes“ Republica Moldova?

Dirk Schuebel: Cred că Moldova are șanse să revină pe traseul apropierii de Uniunea Europeană. După cinci luni de criză și instabilitate politică, țara are un guvern viabil, Parlamentul are președinte și există o majoritate parlamentară.  În momentul culminant al crizei au venit critici dure din partea oficialilor europeni de rang înalt. Imediat ce a fost votat Guvernul, au revenit mesajele optimiste. Au recăpătat încrederea în noi sau ne fac un nou avans? Criticile de care vorbiți au fost justificate, pentru că la Chișinău s-au comis greșeli grave. Cred, totuși, că Republica Moldova merită să i se ofere această a doua șansă. Totuși, Moldovei i s-a acordat suficient credit și acum va fi nevoie de ceva timp și de efort pentru a recăpăta încrederea cu care era tratată de UE până la criză. Dar suntem optimiști și acest lucru a fost confirmat de doamna Catherine Ashton, care a efectuat marți o vizită în Moldova, însă trebuie să depunem eforturi susținute pentru ca până la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius toate planurile noastre comune să fie transpuse în viață.

Care sunt condițiile principiale pe care ar trebui să le îndeplinim pentru a fi siguri că parafăm Acordul de Asociere în noiembrie?

Am vrea să vedem că procesul de reforme, blocat pe parcursul celor cinci luni de criză, recapătă viață. Mă refer, întâi de toate, la reforma sistemului judiciar, unde vrem să vedem eforturi serioase, dar și viteză. Este principială și adoptarea unor legi: cu privire la proprietarii mass-media și privind finanțarea partidelor. Vrem transparență în aceste domenii. Și, desigur, vrem să vedem acțiuni concrete în lupta cu corupția la toate nivelurile, cea mai mare problemă cu care se confruntă țara dumneavoastră. Dacă ne vom convinge că reformele sunt serioase, substanțiale, nu văd de ce summitul de la Vilnius nu ar fi un succes pentru Moldova.

Dacă ne vom convinge că reformele sunt serioase, substanțiale, nu văd de ce summitul de la Vilnius nu ar fi un succes pentru Moldova.Când spuneți eforturi serioase în lupta cu corupția, la ce vă referiți exact?  Vă dau un exemplu din sistemul judiciar. Nu e normal când o instanță din Chișinău pronunță o sentință prin care îi interzice Băncii Naționale să blocheze tranzacția suspectă de cumpărare a acțiunilor de către șapte companii ce trezesc dubii. Mă refer la cazul Moldova Agroindbank. Mă îndoiesc că o astfel de decizie a fost luată respectând legea. Ca rezultat al reformei sistemului judiciar, aș vrea să văd că deciziile sunt luate în strictă conformitate cu legea, că nimeni nu poate influența sau cumpăra decizii judecătorești. Se impun reforme la toate nivelurile – de la prima instanță până la Curtea Supremă de Justiție. La fel e și cu Procuratura Generală și Centrul Național Anticorupție, care trebuie să devină cu adevărat independente, să fie apolitice, să capete imunitate la încercările de a le influența și să poată depista și ancheta cazuri reale de corupție, la toate nivelurile, care să se termine cu condamnarea celor vinovați.Și cum se împacă reformele cu faptul că avem un deputat condamnat definitiv de o instanță din România și anunțat în urmărire de Interpol? Nu e și acesta un test în lupta cu corupția?Nu cunosc detaliile acestui caz, doar ceea ce a apărut în presă. Dar acest caz aruncă o umbră asupra imaginii Parlamentului Republicii Moldova.Vă propun să ne întoarcem în timp. Cum ați găsit Moldova în 2009? Sunteți mulțumit de ceea ce ați reușit să realizați în patru ani? Cât m-am aflat aici, am încercat să depun eforturi maxime și să ajut această țară nu doar cu mintea, dar și cu inima. Pot spune că țara a progresat și vreau să cred că și datorită sprijinului Uniunii Europene. Evident că aceste schimbări nu sunt percepute de toți cetățenii, adică schimbarea nu se simte și în buzunarele lor, așa cum și-ar dori și ne-am dori. Dar trebuie să recunoaștem că după 7 aprilie 2009 lucrurile au evoluat semnificativ, în direcția bună. Mass-media au mai multă libertate și sunt mai deschise; relațiile dintre politicieni sunt mult mai libere. Uneori, poate sunt peste limita acceptabilă și depășesc rigorile de politețe, dar este un dialog viu, nu dictatura puterii, și acest lucru este normal la o etapă timpurie a democrației. Țara a reușit să facă un pas mare înainte în ceea ce ține de schimbările de mentalitate. Poate, situația economică nu s-a schimbat mult și acesta ar putea fi motivul pentru care unele persoane ezită să susțină noul guvern de coaliție. De aceea vom depune toate eforturile pentru a ajuta țara să semneze Acordul de Asociere și să obțină regimul liberalizat de vize. Sperăm să se întâmple anul viitor. Oamenii vor vedea diferența, vor simți schimbări reale, se vor convinge că integrarea europeană aduce beneficii și avantaje palpabile pentru fiecare persoană.

Ce ați sperat să realizați în timpul mandatului dumneavoastră și nu s-a întâmplat?

Nu mi-am făcut o agendă cu un număr anumit de puncte, de aceea aș menționa câteva dintre ideile la care am ținut și pe care am reușit să le realizez. Este vorba, bunăoară, despre organizarea Zilei Europei la Tiraspol. Un studiu efectuat de un institut din regiune a arătat că 80% din oamenii intervievați ar vrea să se repete experiența în anii următori.

Asta mă bucură mult. Aș remarca, de asemenea, crearea eurocluburilor – niște platforme de discuții despre UE pentru tineri, precum și înființarea Asociației Europene de Business din Moldova.

De ce lucrurile nu se mișcă așa cum ne-am dori și în privința rezolvării conflictului transnistrean?

Când am venit aici, în 2009, nu aveau loc negocieri oficiale în formatul 5+2 și practic erau stopate contactele cu reprezentanții Tiraspolului. Colegii mei din Vest m-au prevenit că dialogul cu Igor Smirnov este foarte-foarte complicat. A fost greu, dar negocierile au fost reluate. Situația s-a îmbunătățit, mai ales după schimbarea conducerii regiunii. Nicio ședință în formatul 5+2 nu a mai fost anulată. Deci există și aspecte pozitive pe care unii oameni tind să le omită, să le lase în umbră. Este adevărat că după saltul din prima jumătate a anului 2012, când s-au înregistrat rezultate foarte bune, tendința este în scădere. Așa și nu a fost inclus pe agenda negocierilor așa-numitul al treilea coș de probleme, care se referă la soluționarea politică a conflictului. Sperăm că negocierile vor continua și va veni timpul potrivit pentru a aborda aspectele politice.Mulți experți leagă regresul din ultimul an cu apropierea summitului de la Vilnius și intensificarea acțiunilor Federației Ruse, menite să ne împiedice să parafăm aceste acorduri.Această tendință e de la mijlocul anului trecut și nu cred că încă pe atunci cineva s-a gândit la summitul de la Vilnius. Există câteva motive, unele dintre care sunt speculative, cum este acesta. Cauzele sunt altele, totuși. Cred că ambele părți – atât autoritățile Republicii Moldova, cât și reprezentanții Tiraspolului – ar fi putut întreprinde mai multe eforturi întru soluționarea conflictului. Au fost situații când puteau fi mai constructivi și să facă mai multe concesiuni. Asta ar fi schimbat atmosfera de negocieri și tabloul general al situației. Noi, cei din partea UE, am încercat mereu să fim pe cât de constructivi și utili posibil în acest proces. UE a acordat 40 de milioane de euro pentru Programul de susținere a măsurilor de sporire a încrederii între cele două maluri, din care sunt finanțate mai multe proiecte. Bunăoară, acum se finalizează studiul de fezabilitate privind distrugerea acelui funicular peste Nistru care unește Râbnița și Rezina. Cred că și situația politică poate fi redresată, dacă toate părțile își doresc cu adevărat acest lucru, dar trebuie să fie mărită viteza de negocieri și acțiune.

Pentru soluționarea politică a conflictului transnistrean e nevoie de răbdare și de voința tuturor părților implicate, ceea ce lipsește la acest moment.

Poate ar trebui să avem o altă abordare în problema negocierilor, să schimbăm tactica?Politica pașilor mici a fost una bună și corectă, pentru că a ajutat la îmbunătățirea atmosferei. Totuși, formatul 5+2 nu a fost gândit pentru a rezolva chestiuni cum ar fi dezasamblarea unui funicular, ci pentru a soluționa conflictul înghețat de la Nistru.

Iar pentru asta e nevoie de voința tuturor părților implicate, ceea ce lipsește la acest moment. Dar, repet, e posibil de găsit o soluție politică la acest conflict, iar elementul important este răbdarea. Trebuie să avem răbdare și să ne păstrăm calmul.

Instituirea celor punctelor de control al migrației la Nistru a stârnit reacții dure din partea Tiraspolului, care sunt de înțeles. Dar cum vă explicați reacția bolnăvicioasă a Partidului Comuniștilor?

Atât guvernul, cât și UE au explicat ce e cu aceste puncte de control. Nu sunt niște puncte administrative la frontieră, ci un serviciu adițional, voluntar, unde se vor putea înregistra cei care intră în Moldova prin segmentul transnistrean al frontierei. Este important ca autoritățile Republicii Moldova, care nu controlează această porțiune de graniță, să poată vedea cine intră și cine iese pe acolo, or, în prezent nu pot verifica acest lucru. În ceea ce ține de reacția PCRM, cred că este una pur politică. PCRM întotdeauna s-a exprimat în favoarea integrării europene, iar acum, când suntem atât de aproape să avem regimul liberalizat de vize dorit de toată lumea, PCRM se pronunță împotrivă. Este regretabil și de neînțeles.

Explicațiile sunt în ultimul articol semnat de Vladimir Voronin, care atacă dur UE, acuzând-o că ar vrea să distrugă Republica Moldova și să o folosească drept cap de pod pentru o agresiune militară împotriva Rusiei. Cum comentați?

Mă abțin să comentez și las cititorii să-și facă propriile concluzii.

Când ați vorbit ultima dată cu liderul PCRM?

S-a întâmplat în timpul vizitei comisarului Štefan Füle, la mijlocul lunii mai, pe când Partidul Comuniștilor încă mai dorea să se întâlnească cu reprezentanții UE.

Prin ce se explică această schimbare de atitudine?

Cred că ar trebui să-l întrebați pe domnul Voronin și pe colegii lui. Pentru mine e greu să înțeleg cum un partid care până nu demult a susținut și chiar se mândrea că a lansat procesul de integrare europeană acum susține contrariul.

Ce ați putea spune, în general, despre comunicarea cu liderii politici din Moldova? În ce măsură putem vorbi de o clasă politică matură, după criza care a fost pe punctul să ne arunce în alegeri anticipate și să stopeze procesul de integrare europeană?

Pot afirma cu mândrie că am avut contacte excelente cu toate partidele – de la extrema stângă la cea dreaptă, inclusiv cu PCRM, până acum două luni. În condițiile unei țări tinere, cu o democrație tânără, nu ne putem aștepta să avem o clasă politică matură în totalitate.

Dar dorința mea e ca peste câțiva ani să aveți politicieni cu viziuni de perspectivă îndelungată, nu pe termen scurt. Nu este important doar momentul în care te afli la putere, trebuie să ne gândim și unde vom fi peste an. Vreau să văd în Moldova politicienii care întreprind măsuri ce mișcă țara înainte, pornind de la interesul național, nu cel de partid, de grup sau personal. Există politicieni care îmi inspiră încredere și sunt optimist că ei vor putea duce țara spre o democrație adevărată, unde legea e în capul mesei și sunt respectate drepturile omului.Vreau să văd în Moldova politicienii care întreprind măsuri ce mișcă țara înainte, pornind de la interesul național, nu cel de partid, de grup sau personal.

Credeți că rezistă Guvernul Leancă până la următoarele alegeri?

Premeirul Iurie Leancă, dar și președintele Parlamentului Igor Corman au pornit-o foarte bine. Începutul este frumos.

Dacă vor continua la fel de frumos, este posibil ca la viitoarele alegeri partidele din coaliția de guvernare să poată conta pe „asul din mânecă“ – regimul fără vize cu UE?

Noi nu susținem un partid sau altul, susținem reformele. Și vom sprijini orice guvern care este orientat spre implementarea reformelor. Ne-am propus obiective clare pentru Vilnius, care sper să fie urmate de realizările pe care le-am mai menționat: să avem până la sfârșitul anului 2014 Acordul de Asociere semnat și intrat în vigoare, iar oamenii să poată călători în UE fără vize.

Ce s-ar putea întâmpla dacă vom mai avem o criză similară celei prin care am trecut?

Nu pot face preziceri, dar mai bine e să evităm o nouă criză, pentru că nu va fi mai ușoară și mai simplă decât cea de la începutul anului. Moldova ar risca mult prea mult.

Ce le-ați spune celor care insistă că Moldova ar trebui să se reorienteze spre Uniunea Euroasiatică?

N-aș vrea să comentez prea mult despre Uniunea Euroasiatică, pentru că nu cunosc toate detaliile și planurile destul de bine, dar știu cum lucrează Uniunea Europeană și am simțit eu însumi comparația, pentru că am crescut în Germania de Est și am trăit 23 de ani acolo. Pot spune doar din experiența personală că nu aș vrea să mă reîntorc în acel sistem. Credem că UE rămâne cea mai bună opțiune pentru Moldova, în pofida tuturor problemelor existente în prezent. Este o regiune în care legea și drepturile omului sunt respectate. Avem un sistem de sănătate funcțional, avem norme stricte referitoare la mediul înconjurător. Avem un sistem foarte bun de siguranță alimentară, infrastructură dezvoltată și multe alte lucruri bune. Cred că e bine să fie urmat anume acest exemplu, pentru a garanta generațiilor viitoare o viață mai bună decât cea pe care cetățenii moldoveni o au acum.

Cum am putea spori numărul suporterilor integrării europene, care a scăzut în ultimul timp, potrivit sondajelor?

Cred că voi, mass-media, aveți un rol important în acest context, să vorbiți despre situația reală din Uniunea Europeană, dar și despre ceea ce face UE pentru Republica Moldova, întrucât se fac multe. Suntem cel mai important partener al Republicii Moldova. Foarte multe locuri din această țară nu ar fi arătat așa cum sunt astăzi, dacă nu ar fi existat suportul financiar din partea UE. Din păcate, mulți oameni nu cunosc despre aceste proiecte și cred că e și misiunea jurnaliștilor să ajute la promovarea valorilor UE.Nu este totul perfect în UE și nimeni nu îndrăznește să afirme asta, dar noi avem multe lucruri bune de oferit și Moldova s-ar simți foarte bine ca parte a societății europene.

„Vinul moldovenesc este fantastic“

Cu ce impresii plecați din Republica Moldova? Ce le veți povesti străinilor despre țara noastră?

Plec cu impresii luminoase și emoții pozitive pentru că, în afară de cercurile politice, am cunoscut foarte mulți oameni drăguți, am avut privilegiul să călătoresc mult prin țară și să văd nu doar monumentul lui Ștefan cel Mare sau clădirea Guvernului. Aveți o țară frumoasă, probabil, cu cel mai fertil sol din Europa, cu oameni educați și muncitori. Cu siguranță, nu îmi fac griji pentru viitorul dumneavoastră, atâta timp cât liderii de aici nu vor vorbi doar cu voce tare despre perspectiva europeană, dar vor continua ferm reformele începute cu ani în urmă.

Ce vă va aminti în mod special de Republica Moldova?

Asociez Moldova cu vinul, care este fantastic, un vin despre care, din păcate, nu cunosc foarte mulți în lume. Dar sunt sigur că atunci când îi va veni timpul, vinul moldovenesc va avea succes pe piața mondială. Nu vreau să fac publicitate pentru un vin anume, pentru că toate sunt foarte bune și pot concura cu multe branduri europene. Îmi voi aminti cu mult drag de Orheiul Vechi, unde am fost recent. Cred că e un loc nemaipomenit pentru a petrece o zi plăcută de vară. Atmosfera din sat, Răutul, stâncile, mănăstirea, toate sunt deosebite.

Veți veni în vizită?

 

S-ar putea…

Adevarul.md

Opiniile exprimate în aceast articol aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia portalului de presă romaniabreakingnews.ro, cu excepția celor publicate direct pe contul de autor al Redacţiei ROMÂNIA BREAKING NEWS. Responsabilitatea juridică a informațiilor publicate revine în întregime autorului. Persoanele juridice și fizice menționate în articol care consideră că prin cele publicate le-au fost lezate drepturile și imaginea publică în mod nejustificat, au posibilitatea de a se apăra prin solicitarea dreptului la replică la adresa de email: replica [at] romaniabreakingnews.ro Preluarea articolelor de pe romaniabreakingnews.ro se poate realizeaza în limita maximă a 500 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației cu indicarea și linkul direct către sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu Redacția ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press.

Părerea dumneavoastră contează! Scrieți mai jos comentariul: