Directorul SRI, George Maior: "Viitorul României va fi o răzbunare prelungită și măreață a umilințelor ei seculare"

O pledoarie pentru statul inteligent și pentru o societate a cunoașterii și exigențelor secolului XXI, dar și pentru implicarea intelectualilor în binele comunității au fost elementele definitorii ale discursului rostit de directorul SRI, George Maior, la finalul ceremoniei de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa Beneficiorum Publicorum al Universității de Vest din Timișoara.

Discurs despre statul inteligent și societatea cunoașterii

Moment festiv găzduit, vineri dimineața, de Universitatea de Vest din Timișoara, în prezența a numeroși reprezentanți ai UVT și ai mai multor universități din Timișoara și din țară și a numeroase personalități ale vieții publice și politice de la nivel local și național. Printre cei prezenți la ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa și, ulterior, la lansarea ediției a doua a volumului Incertitudine. Gândire strategică și relații internaționale în secolul XXI, semnat de directorul SRI, George Maior, s-au numărat vicepremierul Gabriel Oprea, președintele Camerei Deputaților Valeriu Zgonea, sociologul clujean Vasile Dâncu, analistul politic Cristian Pârvulescu, jurnalistul Emil Hurezeanu, miniștrii Mihnea Costoiu și Remus Pricopie, președintele Consiliului Județean Timiș, Titu Bojin, Preasfințitul Paisie Lugojeanul, europarlamentarul Maria Grapini, deputații Cornel Sămărtinean, Ion Răducanu, Cătălin Tiuch, Gheorghe Ciobanu, Adrian Diaconu și Sorin Grindeanu.
Ulterior ceremoniei de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa, George Maior a susținut o expunere intitulată “Pledoarie pentru statul inteligent și societatea cunoașterii în secolul XXI”, în care s-a referit la importanța cunoașterii trecutului, pentru a permite o reflectare lucidă asupra prezentului și o cât mai eficientă previzionare a provocărilor viitorului, în ceea ce privește evoluțiile în plan intern și internațional.
În cadrul unei prezentări succinte, George Maior a subliniat importanța cunoașterii trecutului, în scopul înțelegerii mai nuanțate a prezentului și pentru o mai eficientă definire a viitorului. Potrivit opiniilor sale, după momentele-cheie care au contribuit decisiv la edificarea statalității românești, acum aproape 150 de ani și respectiv acum aproape 100 de ani, atunci când s-a înfăptuit Marea Unire de la 1918, “astăzi trăim în vremuri ce reclamă acuitatea simțului strategic, atât de necesară pentru regândirea și consolidarea temeliei unui stat nou și inteligent, parte integrantă a comunității euro-atlantice”.

“Actualul proiect de țară al României e în necesitatea istorică de a merge mai departe cu UE și NATO”

În scopul facilitării înțelegerii conjuncturii geopolitice globale care determină și situația actuală a României, George Maior a recurs tot la o incursiune în trecut, citând opiniile, exprimate în 1915, din calitatea sa de atunci de tânăr deputat, de către omul de stat Nicoale Titulescu: “Problemul care se pune azi României e înfricoșător, dar simplu: sau România pricepe datoria pe care i-au creat-o evenimentele în curs, și atunci istoria ei abia începe, iar viitorul ei va fi o răzbunare prelungită și măreață a umilințelor ei seculare; sau România, mioapă la tot ce e mâine, cu ochii mari deschiși la tot ce e azi, nu pricepe și înlemnită stă pe loc, și atunci istoria ei va înfățișa pntru vecie exemplul, unic și mizerabil, al unei sinucideri viețuite!”.
Relevându-și punctul de vedere referitor la proiectele de țară care stau în fața României după momentul istoric al aderării, în 2004, la structurile euro-atlantice, actualul director SRI a opinat că „fortificarea internă și construirea unui stat nou, suplu și inteligent, cu instituții solide, funcționale și implicate activ, dar discret, acolo unde energiile private se manifestă plenar”, cu un mediu academic viu și activ și cu o societate civilă puternică angajată reprezintă obiective de urmat, menite să contribuie la creșterea legitimității României în relațiile internaționale și la dezvoltarea a ceea ce actualul șef al SRI a numit „statul inteligent”.

Aceste elemente definitorii pentru ceea ce ar putea reprezenta noul proiect național vor continua, potrivit opiniei lui George Maior, ceea ce aderarea României la NATO și la UE au facilitat sporirea securității statului și asigurarea prosperității cetățenilor lui. „Proiectul (noul proiect de țară al României, de după aderarea la NATO – n.red.) e în necesitatea istorică de a merge mai departe cu UE și NATO”, a precizat George Maior, referindu-se la obiectivele care stau în fața României și care sunt menite să desăvârșească ceea ce oratorul a apreciat a fi procesul dificil și îndelungat de ieșire a României de sub stigmatul zonei în care se dispută în continuare linia de demarcație a intereselor marilor puteri. Zonădespre care a spus că este “dominată de sărăcie și incertitudine”.

“Acceptarea principiului incertitudinii pare să fie o condiție esențială pentru soarta unei națiuni”

Directorul SRI a precizat că, în perspectivă, în fața României stă și obiectivul finalizării unui proiect de viziune strategică și a unui noi profil strategic vizând promovarea intereselor naționale. În context, oratorul a pledat argumentat pentru ceea ce a apreciat a fi necesara translatare dinspre situația de stat de frontieră, aflat la intersecția unor zone de interes disputate de marile puteri, înspre ipostaza pe care a denumit-o “hub de cunoaștere”, obiectiv căruia, a opinat Maior, ar trebui să i se subordoneze eforturile conjugate nu doar ale elitei politice românești, ci și ale elitei intelectuale și academice și ale reprezentanților societății civile, pentru împlinirea a ceea ce acesta a numit „binele comunității”.

„Intelectualii să răspundă vocației politice, pentru a se implica în binele comunității”

Politicieni in Aula Magna a UVTÎn contextul acestor referiri, George Maior a apreciat și că este important ca intelectualii să răspundă vocației politice, pentru a se implica în binele comunității. „Într-o societate postmodernă pe care unii o apreciază drept post-eroică, având în vedere aversiunea acesteia față de asumarea de riscuri și sacrificii, acceptarea principiului incertitudinii pare să fie o condiție esențială pentru soarta unei națiuni”, a mai opinat George Maior, relevând imprevizibilitatea pe care contextul actual a adăugat-o, ca element care face dificilă anticiparea unor evoluții, multe dintre acestea părând să țină de o realitate pe care, până nu demult, „o credeam desuetă”, a mai adăugat George Maior, oferind spre exemplificare situația conflictului hibrid declanșat de Rusia la frontiera de Est a țării noastre.

În astfel de contexte complexe și incerte, ale căror evoluții devin dificil de anticipat, corelația dintre înțelegerea trecutului, acțiunea prezentului și gândirea viitorului și dintre caracterul național și gândirea strategică apare tot mai evidentă, a subliniat directorul SRI.

„Atunci când virtutea devine viciu, din cauza unui defect ascuns al virtuții, când tăria devine slăbiciune, din cauza vanității pe care tăria o induce omului sau națiunii puternice, când securitatea se transformă în insecuritate pentru că ne bizuim prea mult pe ea, când înțelepciunea devine nebunie deoarece nu își cunoaște propriile limite – avem de-a face cu elementul ironic”, a citat George Maior din teologul și comentatorul politic Reinhold Niebuhr, în argumentarea opiniei sale referitoare la limitările ce pot fi diminuate prin cultivarea unei societăți a cunoașterii.
De aceea, a conchis George Maior, răspunsul la ecuația incertitudinii este statul inteligent plus societatea cunoașterii, ambele conectate pentru a converti informația în cunoaștere, înțelegerea în înțelepciune și pentru a percepe la timp istoria latentă, „cea pe cale să se petreacă, astfel încât să acționăm în pas cu vremurile sau, și mai bine, cu un pas înaintea lor. Dacă vom detecta la timp simptomele ce pot indica improbabilul înainte ca acesta să devină inevitabil statul român va câștiga bătălia cu viitorul, iar România va fi nu «altfel», ci «la fel» cu cei mai buni, sincronizată cu ritmul dezvoltării civilizației post-moderne”.

Sursa:  timpolis.ro