-
ADEVARAȚII EROI : ROMÂNI ȘI ROMANCE CE S-AU JERTFIT PENTRU ÎNTREGIREA ROMÂNIEI !
-
Doamna Comandor (r) Marie-Ana-Aurelia (Mariana) Drăgescu a împlinit azi 100 de ani. LA MULȚI ANI !
„Respectul nostru , doamnei Comandor (r) Marie-Ana-Aurelia (Mariana) Drăgescu la cei 100 de ani (!!!!!!)
Singura femeie-pilot în viață, care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial pe ambele fronturi și singura supraviețuitoare care a făcut parte din „Escadrila albă”, unitate sanitară formată doar din femei (România fiind unica țară din lume de la acea dată care dispunea de o astfel de unitate) și cel mai longeviv pilot român.
Comandor (r) Mariana Dragescu decorata la aniversarea centenarului cu emblema „Onoarea Armatei Romaniei cu insemne de pace”, pentru transportarea cu avionul a peste 1500 de raniti in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, pe ambele fronturi…
(foto: Laura COZLOV / CER SENIN)”
La mulți ani cu sănătate la împlinirea frumoasei vârste de 100 de ani doamnei Comandor (r) Marie-Ana-Aurelia (Mariana) Drăgescu!
Singura femeie-pilot în viață, care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial pe ambele fronturi și singura supraviețuitoare care a făcut parte din „Escadrila albă”, unitate sanitară formată doar din femei (România fiind unica țară din lume de la acea dată care dispunea de o astfel de unitate) și cel mai longeviv pilot român. Oare există suficiente cuvinte prin care să ne exprimăm mulțumirea fată de sacrificiile și devoțiunea domniei sale față de poporul român și România? DAN PURIC / facebook
A salvat mii de militari români în cel de-al doilea război mondial și a pilot neînfricată avioanele ”Escadrilei Albe”, singura escadrilă de avioane sanitare din lume la acea vreme. Astăzi, la aniversarea centenarului, Marie-Ana-Aurelia (Mariana) Drăgescu a fost înaintată la gradul de comandor în retragere de către ministrul Apărării Naționale.
Doamna Drăgescu este singura femeie-pilot în viață, care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial pe ambele fronturi și a contribuit la salvarea vieții a peste 1.500 de militari.
Marie-Ana-Aurelia (Mariana) Drăgescu a început să zboare în dublă comadă în anul 1935, obținând al șaptelea brevet feminin din România. În anul 1937 a fost încadrată la Aeroclubul Regal, apoi, din iunie 1940, la Ministerul Transporturilor, Navale și Aeriene, în funcția de pilot.
A fost mobilizată și, din anul 1941, a plecat pe front făcând parte din Escadrila Sanitară, supranumită Escadrila Albă, participând la război pe ambele fronturi, până în ultima zi.
Doamna Comandor (r) Marie-Ana-Aurelia (Mariana) Drăgescu – ISTORIE VIE ȘI EXEMPLU VIU AL EROISMULUI ȘI SPIRITULUI DE SACRIFICIU
o istorie pe scurt…
Marie Ana Aurelia [Mariana] Drăgescu (n. 7 septembrie 1912, Craiova). Aviatoare. Fiica unui ofițer și a unei profesoare de muzică, a absolvit în 1935 Școala de pilotaj „Ing. Mircea Cantacuzino” de la Băneasa, unde a fost instruită de căpitanul Constantin Abeles. Mariana Drăgescu a obținut cel de-al șaptelea brevet feminin în aviația din România. Lucrează până în 1938 la Aeroclubul Regal, unde a avut ocazia de a cunoaște mai mulți piloți francezi care participaseră la Primul Război Mondial, între care colonelul Brocard, comandantul escadrilei Cygognes, Rene Fonk și, în 1936, pe Antoine de Saint-Exupéry. Participă, în 1938, alături de alte cinci aviatoare, la manevrele militare ce au loc la Galați. În 1939, Marina Știrbey a depus un memoriu la Ministerul Aerului prin care solicita înființarea unei escadrile sanitare pentru transportul răniților, cu avioane pilotate de femei. „Escadrila Albă”, din care făceau parte Nadia Russo, Virginia Thomas, Virginia Duțescu, Smaranda Brăescu, Victoria Pokol, Maria Nicolae, Stela Huțan-Palade și Eliza Vulcu, a fost înființată la 25 iunie 1940. Supranumele de „Escadrila Albă”, dat de ziaristul italian Curzio Malaparte, venea de la faptul că avioanele tip RWD–13, de fabricație poloneză, au fost vopsite inițial în alb, cu crucea roșie aplicată pe fuselaj și pe aripi. După intrarea României în război (1941), „Escadrila Albă”, din care făceau parte acum doar Mariana Drăgescu, Nadia Russo și Virginia Thomas, a fost mutată de mai multe ori, pe aerodromul de la Focșani, pe cel de la Tecuci și de la Tighina, de unde prelua răniții pentru a fi duși în diverse direcții sau direct la București. Escadrila a transportat în timpul războiului (1941–1945) mai mult de 1 500 de soldați grav și foarte grav răniți. A fost decorată cu „Virtutea Aeronautică” cu spade, clasa Crucea de Aur (1941), Ordinul „Vulturul German”, clasa III (1942) și Crucea „Regina Maria”, clasa III (1943). După război a lucrat câțiva ani ca instructor de zbor la Școala de aviație Ghimbav–Brașov. În 1955 (fiind considerată cu „origine nesănătoasă”), a fost exclusă din aviație fără nicio explicație și a lucrat ca funcționară la Policlinica C.F.R. „Ana Ipătescu” din București, până în 1967, când a fost pensionată. A fost recunoscută, după 1990, ca ofițer al Armatei Române, cu gradul de locotenent (r) și decorată cu Ordinul „Steaua României” în grad de Cavaler. A fost cooptată ca membră a Asociației internaționale a fostelor femei pilot, singura din blocul comunist, participând la multe dintre întrunirile acesteia, ținute în Franța, Anglia, Austria, Italia etc. Mariana Drăgescu a devenit și eroina unui documentar despre „Escadrila Albă”, regizat de Șerban Creangă și realizat de Studioul cinematografic al Armatei Române. „O viață începută în 1912 în slujba unei idei, zborul, pe care l-a servit cu pasiune în drumul ei spre aștri” (gen. Ioan Dobran). Cu ocazia centenarului, Mariana Drăgescu a fost înaintată la gradul de comandor în retragere și decorată cu emblema „Onoarea Armatei României cu însemne de pace” (7 septembrie 2012).
Fișa se regăsește în Enciclopedia personalităților feminine din România, coord. George Marcu, cuvânt înainte acad. Marius Sala, lucrare publicată de Editura Meronia, București, 2012.
http://www.protv.ro/video/omul-care-aduce-cartea_322_george-marcu-r…
http://www.youtube.com/watch?v=xEiVypqoJrE
SURSE DE DOCUMENTARE, TEXTE ȘI IMAGINI:
*http://reteaualiterara.ning.com
*http://www.evz.ro
*CER SENIN/ facebook
*DAN PURIC / facebook
Redacția RBN PRESS