Sambata, 9 mai, la ora 11, va avea loc la Cimitirul Militar Român de la Soultzmatt, dezvelirea unei plăci comemorative consacrate Reginei Maria care a construit Monumentul Eroilor Romani din Primul Razboi Mondial din acest cimitir. Initiativa realizarii acestei placi aparține domnului dr. C. Brad și a fost realizata cu ajutorul primariei comunei Gura Răului, judetul Sibiu. La aceasta ceremonie sunt invitati si rugati sa participe toti cei care pot sa o facă.
Despre povestea neștiută a eroilor români morți în lagărul de prizonieri de la Soultzmatt
Se spune, că în privința alegerii locului s-a ținut seama și de recomandarea lui Max Dellfus – un elvețian din Vevey (Elveția). Dellfus a făcut parte din Comisia pentru soarta prizonierilor de război, cu reședința la Geneva și va fi fost cu mare probabilitate unul dintre membrii delegației din partea Crucii Roșii, care s-a interesat de soarta prizonierilor români din lagărele germane, lucru pentru care a fost considerat prieten și binefăcător al soldaților prizonieri români.
Lucrările de amenajare s-au făcut la inițiativa și cu sprijinul Comitetului pentru Mormintele Românești din Alsacia și au fost definitivate în anul 1920.
În alte două morminte comune (de la unul lipsește inscripția de la baza crucii) se află osemintele a 125 de prizonieri („un întreg detașament român”), care au murit de frig în noaptea de 27 spre 28 Ianuarie 1917, la Steinbrunn-le-Haut.

În acest mormânt comun se odihnesc 71 de prizonieri de război români, toți necunoscuți & morți în chip tragic la Steinbrunn 1917
Legenda: În acest mormânt comun se odihnesc 71 de prizonieri de război români, toți necunoscuți & morți în chip tragic la Steinbrunn (ul) de Sus la începutul anului 1917. Trupurile lor au fost strămutate în cimitirul de la Val du Pâtre în Iulie 1924
Din documentația pusă la dispoziție de către Primăria orașului Soultzmatt reiese, că sfințirea cimitirului a avut loc la 9 Aprilie 1922, în prezența Suveranilor României – Regele Ferdinand I și Regina Maria
În broșura editată de Ministerul Francez al Apărării este consemnată ca dată a sfințirii „9 Aprilie 1924”, dată menționată dealtfel și în documentația Primăriei orașului Soultzmatt, cu precizarea însă, că Suveranii României „au venit în pelerinaj la Cimitirul militar român de la Vale du Pâtre”, ceea ce s-ar înețelge că Regele Ferdinand și Regina Maria, la 9 Aprilie 1924 au venit a doaua oară în pelerinaj la Soultzmatt.
La una din aceste ocazii, cu mare probabilitate la 9 Aprilie 1924, la baza crucii monumentale, la dorința Reginei Maria, au fost fixate patru plăci de marmură cu următoarele inscripții în limbile română și franceză:

“În amintirea celor 2344 de prizonieri de război români morți în lagărele germane de internare din Alsacia și din Lorena în (anii) 1917-1918. În amintirea Alsacienilor și Lorenilor care i-au ajutat să supraviețuiască”.
*
“Comitetul pentru mormintele românești din Alsacia a fost împuternicit de către guvernul român să regrupeze în acest cimitir mormintele care (în anul 1919) erau răspândite în 35 de orașe și comune din Alsacia. El a dovedit că toți cei înmormântați aici(soldații) au murit după suferințe greu de descris” (traducere liberă)
“Cei 687 de prizonieri de război români care odihnesc în acest cimitir au murit aproape toți din Ianuarie până la sfârșitul anului 1917. Au cunoscut foamea, lipsurile și torturile. Cimitir întemeiat în anul 1920 de către Comitetul din Alsacia pentru mormintele românești”.
“Soldați Români! Departe de patria voastră pentru care voi v-ați jertfit, odihniți-vă în pace, aureolați de glorie, în acest pământ, care nu vă mai este străin”.
„Soldats Roumains! Loin de votre patrie pour laquelle vous vous ętes sacrifiés, reposez en paix, auréolés de gloire, dans cette terre qui ne vous est pas étrangère”.
Maria, Regina României
Sursa documentării: Protoiereu Sorin P e t c u /Müllheim/Baden, în Iunie, a. D. 2011
Publicat de Dorian Theodor / romaniabreakingnews.ro