Despre raportul OSCE, privind Transnistria si invatamantul in limba romana. de Florin Cârlan

„SĂ FIM OAMENI PENTRU OAMENI,

  MAI CURAȚI, MAI CALZI, MAI BUNI

  ȘI SĂ FIM MEREU APROAPE,

  CA ROMÂNI PENTRU ROMÂNI!”

     Am ajuns și noaptea în care se împlinesc patru ani, de când poetul național Grigore Vieru a plecat spre eternitatea, din care sosise printre noi, la 14 februarie 1935.  Noapte tristă cu Lacrima lui Eminescu aflată în sufletul Neamului!  Și, mai tristă, când constatăm că elevii de la dreapta Prutului nu-l au în manualele școlare pe Grigore Vieru, din motive binecunoscute.  Din punct de vedere personal, am toate motivele să mă întreb:  ce se întâmplă cu noi, încotro ne îndreptăm? 

     Nu este nici o noutate în faptul că poetul a iubit copiii atât de mult încât ultima sa călătorie, călătoria fatală, a facut-o tocmai pentru că ziua următoare era așteptat de copiii unei grădinițe din Chișinău.  A refuzat toate propunerile ca să innopteze în Cahul fiindcă nu vroia să dezamăgească copilașii, prin neprezența sa la întâlnirea planificată.  Dar ce înseamnă, oare, toată această grijă?  Înseamnă că la capitolul „prioritățile vieții”, copiii trebuie să aibă rol primordial!  Înțelegem noi cum se cuvine acest lucru sau numai mimăm înțelegerea, iar în realitate pedepsim copiii pentru toate greșelile noastre de adulți, părinți, oameni în toată firea?  La New York, de exemplu, astăzi trecem prin a treia zi de grevă a soferilor de pe autobuzele școlare, acțiune din care cei mai loviți sunt copiii, nevoiți să aștepte prin frigul iernii, mijloacele de transport în comun.  În Transnistria noastră, separatiștii ruși, ajutați de OSCE-ul cu sediul la Viena, plănuiesc schimbarea curiculei actuale cu curicula ce nu prevede Limba Română și nici Istoria Românilor.  Și in acest caz, cei mai loviți sunt copiii, adică victimile inocente ale unei lumi care și-a pierdut, pe moment, balanța, echilibrul.  Cu acest prilej vă rog să citiți și articolele aparute în presă, unde sunt comentate aceste aspecte.  Adevăruri zguduitoare prin care suntem avertizați că totul se află în stadiu de propunere și dacă propunerea nu este acceptată de către oficialii Chișinăului, ea nu va fi implementată.  Chiar așa naivi ne credeți?  NU ACCEPTĂM ASTFEL DE COMPROMIS NICI LA STADIUL DE PROPUNERE!  Nu de alta, dar parcă prea se vrea morțiș ca Neamul acesta să dispară!  În anul 362 D.C. s-a dat prima interdicție în folosirea cuvintelor „dac” și „Dacia”.  De atunci și până în prezent, care se trezește la aflarea în treabă, ne vrea divizați, ne vrea schimbați la grai și suflet, ne vrea pierduți prin alte seminții.  Oameni politici ai lumii, bunii noștri frați, OPRIȚI-VĂ!  Pentru Dumnezeu, LĂSAȚI-NE-N PACE!

     Când Grigore Vieru a venit  prima dată în SUA, m-a întrebat cum am petrecut momentul Y2K, deoarece omenirea intrase în trepidații legate de blocarea computerelor și a sistemelor de comunicații.  I-am răspuns că am întâmpinat anul 2000, înconjurat de consângeni și că noi nu prea credeam în dezastrul ce se preconizase.  M-a privit lung și mi-a zis ceva, care m-a pus pe gânduri, nu legat de computere sau de alte tehnologii.   Dar legat de ceea ce noi trăim astăzi, ca urmare a unei hotărâri luate în acea memorabilă noapte și anume retragerea lui Boris Ielțin din funcția de președinte al Federației Ruse.  Era de așteptat un astfel de gest, însă nu multă lume s-a așteptat la numirea în această funcție a lui Vladimir Putin.  Ei, bine, pentru Grigore Vieru, tocmai respectiva schimbare s-a constituit drept un real Y2K!  După anii scurși de atunci și prin prisma evenimentelor petrecute intre timp, inclusiv tendința permanentă a lui Vladimir Putin de refacerea URSS-ului, cu orice preț, mai putem avea îndoieli asupra spuselor lui Grigore Vieru?  S-a dovedit pentru a nu știu câta oară că poetul e profetul, nici mai mult, nici mai puțin!  Din păcate, trebuie să spunem lucrurilor pe nume, deoarece mai bine să ne alimentăm cu realitatea pentru a învinge iluziile, decât să procedăm invers, ajungând astfel, învinși de iluzii.  SPERANȚA NOASTRĂ TREBUIE SĂ SE AFLE ÎN BUNUL DUMNEZEU ȘI ÎN NOI ÎNȘINE!  Amăgirea vine atât de la Răsărit cât și de la Apus!  Raportul OSCE de care am vorbit mai adineaori, prin care ni se propune să acceptăm curicula rusească prin intermediul separatiștilor de la Tiraspol, este emis cu aprobarea tuturor statelor membre OSCE, printre care Fedetația Rusă și Statele Unite ale Americii.  Din nou, rugăm distinsa doamnă Jennifer Brush, sefa misiunii OSCE de la Chișinău, să intervină pentru soluționarea corespunzătoare a acestei dureroase propuneri.  Pentru data de 17 ianuarie se planificase o vizită din partea OSCE-ului la liceul Lucian Blaga din Tiraspol, vizită ce nu s-a mai efectuat.  Comunitatea noastră din New York este gata să protesteze pașnic în cazul în care propunerile OSCE-ului vor fi implementate.

     As vrea, în final, să asigur consângenii noștri, ce locuiesc în zonele controlate de separatiștii ruși că iubitul nostru poet, Grigore Vieru, era tare îngrijorat de soarta acestora și în permanență ne îndemna să fim de ajutor, cât ne este cu putință, până la soluționarea conflictului, din enclava, numită Transnistria.  Se pare că spiritele se încing și foarte curând vor avea loc evenimente dure.  Trebuie să manifestăm vigilență, disponibilitate și înțelegere sub toate aspectele.  Numai împreună putem reuși să întronăm dreptatea și adevărul istoric.  Așa să ne ajute, bunul Dumnezeu, acum și pe viitor!

A scris, cu multă îngrijorare, ca la moartea ultimului an,

Florin Cârlan,

din New York-ul speranțelor pribegilor lumii, astăzi,

18 ianuarie 2013, zi tristă, de aducere aminte!