ROMÂNIA BREAKING NEWS

Descoperiri în Ardeal care vor schimba cărțile de istorie

LIPSESC FOTO SI FINAL !!!!
Descoperiri în Ardeal care vor schimba cărțile de istorie
Arheologii ardeleni au realizat în ultimele luni o serie de descoperiri care vor schimba manualele de istorie. Printre descoperirile cercetate de ei se numără ultimul refugiu al regelui Decebal ori Capitoliul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Arheologii de la muzeele din Transilvania au reușit să facă, în ultimele luni, o serie de descoperiri de excepție. După ce rezultatele cercetărilor de teren vor fi concretizate în studii științifice, manualele de istorie vor trebui să fie modificate și completate. Astfel, arheologii Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia au inventariat 57 de situri arheologice pe traseele din județul Alba ale viitoarei autostrăzi de pe Culoarul IV Pan-European și ale drumului expres Sebeș-Turda. Echipă formată din 10 specialiști, condusă de directorul muzeului Gabriel Rustoiu, a cercetat în luna august aproximativ 143 de kilometri. Practic, la fiecare 2,5 kilometri există câte un sit arheologic.
Pe parcursul celor 74 de kilometri de drum expres între Sebeș și Turda au ieșit la iveală 40 de așezări, complexe izolate, drumuri romane, necropole, precum și ruinele unei biserici medievale la Mirăslău. Traseul drumului expres trece, de asemenea, prin două zone clasate de UNESCO, respectiv cel neolitic de la Limba și zona de protecție a vechiului oraș Apulum, în zona localității Partoș, a declarat arheologul Constantin Inel, director-adjunct al Muzeului Unirii. Traseul Culoarului IV Pan-European, pe tronsonul Șibot-Miercurea Sibiului, în lungime de aproximativ 40 de kilometri, se intersectează cu cel puțin 17 situri arheologice. Viitoarea autostradă va trece prin zona de protecție a celui mai important sit neolitic din România, cel de la Tărtăria.
Cetate preistorică de 78 de hectare la Sântana Una dintre cele mai importante așezări din prima parte a epocii fierului își dezvăluie secretele cu ajutorul unei investigații bazate pe câmpul magnetic al vestigiilor. Astfel, arheologii români și germani au făcut o cercetare magnetometrică la cetatea de pământ hallstattiană de la Sântana, din județul Arad, care a permis identificarea unor structuri preistorice. Deși cetatea este cunoscută de aproape o jumătate de veac, ea ascunde în continuare multe secrete. Cetatea de pământ hallstattiană se află la patru kilometri de orașul Sântana, iar suprafața fortificației, de forma aproximativ ovală, depășește 78 hectare. Este vorba de una dintre cele mai mari așezări fortificate din preistorie. Cercetările au stabilit, mai întâi, existența unei necropole care aparține primei părți a epocii cuprului. Este vorba de cultura Tiszapolgar, circa 4000 î.Hr. Apoi, există o așezare care datează de la sfârșitul epocii bronzului, adică de la circa 1200 î.Hr., și o fortificație ridicată la începutul primei epoci a fierului, ridicată de traci. „Cercetarea magnetometrică de la Sântana a permis identificarea unor structuri preistorice, cum ar fi primele două valuri, șanțuri și palisade – structura defensivă a fortificației –, un drum situat în interiorul fortificației și numeroase construcții din lemn”, a declarat Victor Sava, arheolog la Complexul Muzeal Arad.
Tot din perioada preistorică datează singura suliță cu lemn descoperită pe teritoriul României. Este vorba de o piesă de patrimoniu, descoperită accidental pe teritoriul unei localități din apropierea orașului Alba Iulia, care conține un fragment de lemn vechi de aproximativ 3000 de ani. Specialistul în preistorie conf. univ. Horia Ciugudean a declarat că vârful de lance din bronz este datat aproximativ între 1200 și 1000 î.Hr. „A avea un fragment de lemn de la mânerul unei lănci de bronz, cu o vechime de peste 3000 de ani, pentru România este un lucru absolut senzațional”, a spus Horia Ciugudean.
Piatra Craivii, refugiul ultimului rege dac Cercetările de la Cetatea dacică Piatra Craivii, din Munții Orăștiei, au scos la lumină un foarte bogat inventar arheologic constituit din ofrande aduse divinităților dacice. Este vorba despre fragmente ceramice, fibule de fier și de bronz, obiecte de podoabă din sticlă (mărgele), fragmente de vase din bronz din lumea romană, piese de harnașament, săgeți, resturi osteologice – toate datate din perioada secolului I înainte de Christos. „Templul de la Piatra Craivii este situl cu cel mai bogat inventar din întreaga lume dacică”, a declarat arheologul Cristinel Plantoș. La templul rectangular din cetate au fost descoperite încă două noi plinte, pe lângă celelalte șase cunoscute până acum. Plintele sunt baze de piatră care susțineau coloanele din lemn și au 60 cm în diametru, respectiv 10-20 cm în grosime. Cetatea de la Piatra Craivii făcea parte din sistemul de apărare a capitalei, Sarmizegetusa.
După căderea Cetății de Scaun, în anul 106, în urma asediului condus de împăratul roman Traian, aici s-a refugiat regele dac Decebal. Ulterior, el a părăsit cetatea și, ajuns din urmă de romani, s-a sinucis ca să nu ajungă prizonier.
Capitoliul de la Sarmizegetusa, scos la lumină Nu departe, Capitoliul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost dezgropat, în intervalul iulie-august, de către echipa de arheologi de la Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei din Cluj, condusă de profesorul Ioan Piso. Templul respectiv avea o dublă funcție, spune Ioan Piso. El era centrul politic și religios al provinciei romane. Capitoliul, la fel ca și cel din Roma, era consacrat unei triade de zei: Jupiter, Juno și Minerva. Platforma centrală măsura 20 de metri lățime și 30 de metri lungime. Oamenii urcau până la templu pe 11 trepte de marmură de Bucova, extrasă din Munții Apuseni. Intrarea era străjuită de șase coloane, cu înălțimea de 10 metri fiecare. Coloanele erau corintice, sculptate de meșteri din Asia Mică și identice cu cele din Milet. Statuia cea mai importantă era cea a lui Jupiter. „Jupiter, de pe tronul său, trebuia să vadă meterezele cetății pe care trebuia să o apere”, spune Ioan Piso. Deocamdată, arheologii au descoperit bucăți din statuie, adică acvila zeului și fragmente din cârlionții zeității. În Antichitate, statuile erau vopsite, iar Jupiter de la Sarmizegetusa era roșcat deschis, deși legendele spun că zeul era blond. Capitoliul domina forumul nou al orașului, pentru că primul forum roman, ridicat de împăratul Traian, era străjuit de clădirea Senatului orașului, care era, la rândul său, templu al zeiței Concordia. Cu ajutorul a două inscripții, Ioan Piso a putut determina și ziua inaugurării Capitoliului: 23 mai. În anul 205, în Capitoliu a fost organizată o mare petrecere în cinstea lui Jupiter, pentru că data consacrării sale, 23 mai, pica într-o zi de joi, Dies Jovi, adică Ziua lui Jupiter în limba latină. Tot la Sarmizegetusa a fost descoperit și un templu al zeului asiatic Iarhibol, unul dintre componenții trinității supreme a panteonului acestei provincii. Templul a fost ridicat de soldații aduși din Palmyria de către împăratul Hadrian, în perioada 117-118, pentru a lupta împotriva sarmaților, care doreau să invadeze Dacia. În Cluj-Napoca, un templu roman al zeului Mercur a fost descoperit de arheologi în centrul orașului. Ruinele templului au fost găsite în subsolul școlii Ioan Bob. Din templu au fost găsite o serie de plăci de calcar și două coloane. Până acum, cultul zeului Mercur nu era atestat oficial în Napoca, deși arheologii bănuiau existența unui astfel de templu. Napoca era un oraș al negustorilor de sare, iar Mercur era patronul acestei bresle.
Blesteme antice O altă descoperire de excepție a fost făcută în cealaltă metropolă a provinciei, la Apulum. O tăbliță din plumb, cu blesteme scrise în limba latină, veche de aproape 2000 de ani, a fost descoperită de arheologii Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia pe un șantier de la marginea municipiului. Descoperirea a fost realizată de Ilie Lascu și George Bounegru. Tăblița de blesteme, tabellae defixiones în limba latină, este realizată pe o foaie de plumb, de dimensiuni mici, asemănătoare unei cărți de joc. După scrijelire a fost rulată, stare în care a și fost descoperită de arheologi.
„Nu ne-am dat seama ce este la început, având în vedere forma în care se prezenta. În timpul procesului de restaurare și după consultarea unei bibliografii cu privire la descoperirile cu caracter funerar din provincia Dacia, am realizat că avem parte de o piesă deosebită și extrem de rară”, a declarat arheologul George Bounegru. Piesa a fost descoperită într-un mormânt de inhumație de pe Dealul Furcilor, sub un schelet. De asemenea, arheologii din Alba Iulia și Cluj au reluat în vara anului 2008 lucrările pe șantierul arheologic reprezentat de reședința guvernatorului consular al celor trei Dacii. Cea mai importantă descoperire făcută în urma săpăturilor arheologice din acest an o reprezintă o statuie de marmură a zeiței vânătorii, Diana. „Divinitatea este reprezentată în mișcare spre stânga, piciorul stâng flexat și faldurile rochiei ei înclinate spre dreapta. Este o piesă de o foarte bună calitate artistică și reprezintă o a doua statuie a zeiței, descoperită deocamdată la Apulum”, a declarat Viorica Rusu, arheolog la Muzeul Național al Transilvaniei din Cluj.
Muzeul din Bistrița vrea tezaurul de la Șopteriu Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud încearcă să recupereze de la Banca Națională un tezaur monetar descoperit în 1987 în localitatea bistrițeana Șopteriu. Acesta a fost trimis la ordinul lui Nicolae Ceaușescu. Directorul Gheorghe Marinescu se teme că tezaurul care constă în aproximativ trei kilograme de monede de argint ar putea fi topit. Este vorba despre un tezaur de monede care circulau în Europa în secolul XVII, îngropat pe fondul neliniștii create în Transilvania de plecarea turcilor și venirea austriecilor: florini, ducați și alte piese de circulație europeană, olandeze, austriece, poloneze, piese de argint aurit, bijuterii și o teacă de pumnal din argint aurit. Erau obiecte strânse în timp, deși erau ieșite din uz probabil. „Am găsit printre ele și un denar roman de argint, pe care, probabil, colecționarul o avea de undeva, găsită, vreo descoperire arheologică la nivelul acelor ani.
Erau păstrate pentru valoarea intrinsecă a metalului. Tezaurul a fost dus la București și prezentat lui Ceaușescu de către un milițian, care a primit dispoziție să îl predea la Muzeul Național sau la Banca Națională. L-a predat la Banca municipiului București, de unde nu l-am mai putut recupera”, a declarat arheologul. Un alt tezaur monetar unicat în România, aflat în custodia muzeului din Bistrița, este cel de la Șieu Odorhei, descoperit de arheologul George Marinescu în 1982 și care a fost păstrat în colecțiile muzeului în ciuda dispoziției lui Nicolae Ceaușescu, care, după ce l-a văzut, a cerut ca acesta să fie predat Muzeului Național.
Este vorba despre 207 tetradrahme grecești din argint și șapte monede celtice de aur care au aparținut unui nobil dac care a participat alături de Burebista în expediția împotriva celților din anii ‘60 î.Hr.: „Faptul că la Șieu Odorhei s-au descoperit în 1982, alături de tetradrahmele grecești și cele șapte monede celtice din aur de 24 de karate – monede cum nu s-au mai descoperit la est de Tisa – demonstrează că acestea nu puteau fi decât o captură de război și că nobilul dac care le-a deținut a participat, alături de trupele lui Burebista, la incursiunea împotriva celților”, explică Marinescu, descoperitorul tezaurului. „Am primit ordin să ne prezentăm la București, la Nicolae Ceaușescu, care cerea să vadă toate tezaurele monetare.
Acesta ne-a ordonat să îl predăm Muzeului Național, dar eu am mers cu el direct la Institutul de Arheologie și m-am înțeles cu Constantin Preda, marele arheolog, să îl păstreze acolo pentru cercetare ca să avem o justificare. În 1990 l-am recuperat, tot personal”, spune Marinescu. Tezaurul cuprinde tetradrahme din Macedonia Prima, Apollonia, Dyrrhachium și Thasos, iar cei șapte sateri de aur sunt emisiuni ale celților din zona Dunării de Mijloc.
Turn din secolul XIII
Deva — în județul Hunedoara, arheologii Muzeului Civilizației Dacice și Romane au făcut mai multe descoperiri importante în incinta Cetății Devei. Este vorba de vestigii ale Evului Mediu. „Au fost găsite urme ale unor ansambluri de locuințe, fortificații, sisteme de aducțiune a apei, fragmente de armă sau monede”, a declarat Marcel Morar. Cea mai recentă descoperire arheologică a fost făcută în luna iunie, când arheologii de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva au găsit în incinta Cetății Deva ruinele unui turn din piatră din secolul al XIII-lea și mai multe obiecte din ceramică, fier și bronz. Cetatea Devei datează din anul 1269. În decursul veacurilor, cetatea a fost ținta mai multor răscoale. Declinul ei a început în anul 1849, când în magazia cu praf de pușcă a explodat și a aruncat în aer zidurile cetății.

DESCOPERIRE FABULOASĂ, la Hundeoara! Ce s-a găsit sub pământ te va pune pe gânduri!

Petrea Pietreanu, Ramona Ștefan 24 August 2012
Arheologii români au făcut o descoperire de senzație în județul Hunedoara! Aici a fost descoperit un oraș imens, cel mai vechi din Transilvania, și chiar mai vechi decât piramidele egiptene!
De cele mai multe ori, arheologii români au ocazia de a descoperi istoria României, ascunsă sub straturi de pământ, doar când autoritățile vor să mai construiască una-alta. E și cazul celui mai vechi oraș din Transilvania, ridicat pe la anul 4.200 î.Hr, înainte să apară piramidele din Egipt (2.630 – 2.611 î.Hr.). Așezarea a fost descoperită în timp ce muncitorii săpau pentru amenajarea autostrăzii Sibiu- Nădlac.

Se întinde pe 100 de hectare

Situl aflat în Turdaș, Hunedoara, se întinde pe 100 de hectare, are fortificații, cartiere, iar printre ruine au fost găsite multe vase și statuete valoroase. „Un sistem de apărare din acea vreme, pe o așa mare suprafață, nu s-a putut cerceta în Europa: costă foarte mult. Noi am avut această șansă datorită autostrăzii”, a declarat Sabin Adrian Luca, coordonatorul cercetărilor.

Scrieri de 7.000 de ani în aceeași zonă

Civilizației Turdaș îi aparține și cea mai veche scriere din lume (aproximativ 7.000 de ani). Este vorba despre celebrele tăblițe de lut (foto) descoperite, în anul 1961, la Tărtăria, localitate situată între Alba Iulia și Orăștie. Acestea sunt inscripționate cu semne asemănătoare cu cele ale scrierii sumeriene, dar cu cel puțin o mie de ani mai vechi decât orice alfabet. Scrierea a rămas, deocamdată, nedescifrată.

Leave A Reply