ROMÂNIA BREAKING NEWS

DESCOPERIRE ARHELOGICA FABULOASĂ ÎN HUNEDOARA !

DESCOPERIRE ARHELOGICA FABULOASĂ ÎN HUNEDOARA !

De la corespondenții noștrii:

Arheologii români au făcut o descoperire de senzație în județul Hunedoara! Aici a fost descoperit un oraș imens, cel mai vechi din Transilvania, și chiar mai vechi decât piramidele egiptene!

De cele mai multe ori, arheologii români au ocazia de a descoperi istoria României, ascunsă sub straturi de pământ, doar când autoritățile vor să mai construiască una-alta. E și cazul celui mai vechi oraș din Transilvania, ridicat pe la anul 4.200 î.Hr, înainte să apară piramidele din Egipt (2.630 – 2.611 î.Hr.). Așezarea a fost descoperită în timp ce muncitorii săpau pentru amenajarea autostrăzii Sibiu- Nădlac.

Se întinde pe 100 de hectare

Situl aflat în Turdaș, Hunedoara, se întinde pe 100 de hectare, are fortificații, cartiere, iar printre ruine au fost găsite multe vase și statuete valoroase. „Un sistem de apărare din acea vreme, pe o așa mare suprafață, nu s-a putut cerceta în Europa: costă foarte mult. Noi am avut această șansă datorită autostrăzii”, a declarat Sabin Adrian Luca, coordonatorul cercetărilor.

Scrieri de 7.000 de ani în aceeași zonă

Civilizației Turdaș îi aparține și cea mai veche scriere din lume (aproximativ 7.000 de ani). Este vorba despre celebrele tăblițe de lut (foto) descoperite, în anul 1961, la Tărtăria, localitate situată între Alba Iulia și Orăștie. Acestea sunt inscripționate cu semne asemănătoare cu cele ale scrierii sumeriene, dar cu cel puțin o mie de ani mai vechi decât orice alfabet. Scrierea a rămas, deocamdată, nedescifrată.

Cercetările arheologice de pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu-Nădlac au scos la iveală primul oraș din Transilvania – așezarea neolitică de la Turdaș, județul Hunedoara , care era un centru regional de de producție și distribuție a ceramicii.

Sabin Luca, directorul Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, instituție care a coordonat o parte din lucrările arheologice de pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu-Nădlac, a declarat, miercuri, într-o conferință de presă, că în punctul Luncă din județul Hunedoara, în apropierea râului Mureș, a fost descoperit primul oraș din Transilvania – așezarea neolitică de la Turdaș, care datează “de dinainte de piramide”.

Suprafața cercetată de la arheologii sibieni, între lunile mai – noiembrie 2011, a fost de aproximativ 11 hectare, “o cercetare arheologică imensă, peste orice standard în Europa”.

Așezarea de la Turdaș era cunoscută de arheologi încă de la jumătatea secolului al XIX-lea, datorită materialului deosebit de bogat descoperit, inclusiv Sabin Luca conducând, din 1992, timp de opt ani, cercetări arheologice în zonă, împreună cu Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, însă acestea au fost de mici dimensiuni.

“Primele cercetări s-au făcut în jurul anului 1850. Poate că e unul din primele situri cercetate în România. Iar prima cercetare sistematică s-a făcut în 1875, de prima femeie arheolog din zona aceasta a Europei, Zsofia Torma”, a spus Luca.

Explicația materialului arheologic foarte bogat, descoperit de-a lungul timpului în zonă, stă în faptul că această așezare, estimată la 100 de hectare suprafață, era de fapt un oraș, lucru dovedit de existența fortificațiilor din lemn, unul chiar consacrat religios, dovadă fiind sacrificiile umane descoperite.

“De ce spun că e primul oraș din Transilvania, ca să nu spun cel puțin din sud-estul Europei: pentru că am descoperit un sistem de fortificație, de împrejmuire, compus din 11 palisade și șanțuri succesive, pe o profuzime de 200 de metri. Am descoperit două porți de intrare în sistemul de fortificație, cu turnuri, totul din lemn. Acest sistem, de o așa de mare dimensiune, nu s-a putut cerceta în Europa fiindcă costă foarte mult. Am surprins aceste palisade, șanțuri, turnuri, care ocroteau un nucleu care, din punctul meu de vedere, în stadiul inițial avea cam 100 de hectare împrejmuit. Faptul că este consacrat după toate regulile vedem din faptul că, la distanțe de aproximativ 200 de metri, în interiorul primei sau celei de-a doua fortificații este pus câte un sacrificat. Am găsit vreo cinci (schelete – n.r.). Ceea este curios este că nici unul nu e în aceeași poziție, deci e clar că e sacrificiu, nu este o înmormântare. I-au sacrificat în diverse ritualuri. Sunt puși fie pe burtă cu mâinile și picioarele legate, fie pe spate cu mâinile și picioarele legate, fie cu capul tăiat și pus pe piept”, a declarat directorul muzeului Brukenthal.

Potrivit acestuia, așezarea de la Turdaș a fost un centru regional de producție și distribuție a ceramicii, fapt dovedit de descoperirea unui număr foarte mare de cuptoare și obiecte din ceramică, de la vase, în stilul Turdașului, “unic în Europa”, până la statuete antropomorfe, zoomorfe, și “statuete pe tron”, care exemplifică regalitatea și care au mai fost găsite doar în “două – trei situri din Europa”.

“Trebuie să ne gândim la un mare centru regional al acelui moment. Am găsit explicația asupra numărului mare de vase și statuete de lut descoperite aici. Am găsit 60 de cuptoare pentru arderea obiectelor de mici dimensiuni și singura concluzie care se poate trage este că aici se făcea plastica de statuete, idolii, pentru o țară. și această mare așezare sacră cu caracter urban livra aceste piese, consacrate deja, spre comunități. E singura așezare din toate cele cercetate până acum din Europa neolitică care are un număr așa mare de cuptoare. (…) Putem argumenta ideea că suntem în fața unei așezări protourbane aidoma marilor așezări din Orient, o așezare care avea sigur regi, datorită statuilor pe tron”, a explicat Sabin Luca.

În situl de la Turdaș au fost descoperite șase orizonturi diferite, datate în neoliticul timpuriu, eneoliticul timpuriu și dezvoltat, perioada dacică și cea medievală, în jurul secolului XII.

Potrivit lui Luca, așezările neolitice descoperite aici erau suspendate, la șase-opt metri înălțime, datorită inundații, localnicii dovedind cunoștințe inginerești și datorită sistemului de fortificații care a rezistat calamităților. De asemenea, s-a putut dovedi existența în acea perioadă a “metalurgiei cuprului, lucru ce toată lumea bănuia până acum”.

“Săpăturile din ultimul an și jumătate au creat un nou muzeu, avem deja mii de piese întregi restaurate, extrem de reprezentative, unicat, de la ceramică la metal, de la piatră la os. La cercetarea aceasta se va mai lucra patru-cinci ani până când vom tipări volumele. (…) Până acum s-a cercetat un eșantion ceramic de doi-trei la sută și s-a cercetat cam trei-patru la sută din oase. La cea mai mare cercetare din Europa nu poți să estimezi nimic, decât că la final vom raporta cel mai mare eșantion ceramic cercetat în Europa, cel mai mare eșantion osteologic cercetat în Europa, cel mai mare, pentru că ăsta a fost norocul nostru”, a adăugat Sabin Luca.

Ce relatează agenția de presa MEDIAFAX :

Mai multe obiecte argheologice au fost descoperite pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu – Nădlac, între acestea fiind o replică de mici dimensiuni a unui car de fier, „o piesă superbă, unică în acest areal”, conform directorului Muzeului Național Brukenthal, Sabin Luca.

Directorul Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, Sabin Luca, a prezentat, miercuri, într-o conferință de presă, o parte din descoperirile arheologice făcute pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu – Nădlac, cercetările, care au durat un an și patru luni, fiind făcute de această instituție.

Cercetările au fost făcute pe 40 de kilometri din traseul viitoarei autostrăzi, pe teritoriul a trei județe: Sibiu, Alba și Hunedoara, echipa fiind compusă din 40 de specialiști din țară, dar și din străinătate.

„Am cercetat nouă situri arheologice pe o distanță de aproximativ 40 de kilometri de autostradă, iar porțiunea descărcată arheologic este de aproximativ cinci kilometri. Înmulțit cu 70 de metri, cât e lățimea autostrăzii, rezultă că sunt unele din cele mai mari cercetări arheologice făcute vreodată în țara aceasta”, a spus Luca, care a prezentat o parte din materialul metalic, descoperit într-un sit la Miercurea Sibiului.

Potrivit acestuia, cea mai importantă descoperire este o replică de mici dimensiuni a unui car de fier, „o piesă superbă, unică în acest areal”.

„Aceasta este o parte din materialul metalic descoperit într-un sit la Miercurea Sibiului, un sit extrem de complex a cărui cercetare se va încheia sâmbătă definitiv. Este important pentru că putem să facem referiri la mitul genezei dacilor și la comportamentul acestora. Am descoperit o așezare care începe în epoca bronzului, iar primul nivel de colonizare care ar avea legătură cu strămoșii noștri este de vreme celtică, între secolele III și II înainte de Hristos și avem o piesă superbă, unică în acest areal, un car din fier care la momentul publicării va fi cert un cap de serie și se va numi Tipul Miercurea Sibiului, pentru că este unic. În zonele celtice consacrate se îngroapă cu carul în mărime naturală, aici s-a preferat într-o groapă să se depună acest obiect extrordinar, unic”, a afirmat Sabin.

Piesa era în 80 de fragmente, restaurarea acesteia, ce a durat trei săptămâni, fiind complicată și din cauza materialului dificil, fierul.

Pe lângă această piesă, s-au mai descoperit fibule, arme, unelte, vârfuri, pinteni, dar și un tezaur de argint, care numără peste 280 de monede grecești și dinari republicani romani, un tezaur „important pentru județul Sibiu”, dar mediu ca număr de piese.

 „Un lucru extrem de important prin unicitatea tipului de descoperire, nu prin faptul că există, este cea a acestui tezaur. Astfel de tezaure de argint de această vreme sunt cu sutele (…) dar foarte rar s-au descoperit in situri, de către o echipă de arheologi, majoritatea se fac întâmplător, în urma unor diverse lucrări ale naturii sau ale omului” , a explicat Sabin Luca.

Potrivit acestuia, materialul arheologic descoperit în cele nouă situri, care datează din neoliticul timpuriu până în perioada medievală, va fi restaurat într-un an.

Prima expoziție în care vor fi prezentate o parte din descoperiri va fi organizată în luna mai a anului viitor.

Sursa: Jurnalul

 

One Comment

Leave A Reply