ROMÂNIA BREAKING NEWS

„Deprinderea limbajului este mai mult o ştiinţă, decât o artă”, constată psihologii de la Universitatea Sussex într-un studiu privind mecanismele cerebrale implicate in deprinderea limbajului

„Deprinderea limbajului este mai mult o ştiinţă, decât o artă”, constată psihologii de la Universitatea Sussex într-un studiu privind mecanismele cerebrale implicate in deprinderea limbajului

Deprinderea limbajului este mai mult o ştiinţă, decât o artă, constată psihologii de la Universitatea Sussex în urma celui mai recent studiu efectuat pe tema învăţării limbilor străine. Psihologii au descoperit că, atunci când învăţăm numele unor obiecte necunoscute, regiunile creierului implicate în procesul de învăţare prezic în mod activ obiectele ce corespund numelor. Creierul testează aceste predicţii într-un mod similar felului în care oamenii de ştiinţă testează validitatea teoriilor ştiinţifice, scrie sussex.ac.uk.

Noile constatări, publicate recent în revista „Current Biology, ” arată cum hipocampul susţine procesul deprinderii unei limbi străine. Implicaţiile studiului sunt deosebit de importante pentru educaţia lingvistică, cât şi şi pentru a înţelege afecţiunile ce se manifestă prin tulburări de limbaj.

Rolul hipocampului în deprinderea limbajului

Hipocampul – regiunea cerebrală afectată de boala Alzheimer ce prezintă tulburări de limbaj – joacă un rol cheie în învăţarea numelor obiectelor, printr-o strategie de testare similară modului în care oamenii de ştiinţă testează validitatea teoriilor ştiinţifice.

Prin această strategie, indivizii umani prezic în mod activ care dintre cuvintele pe care le aud corespund obiectelor aflate în câmpul vizual.

Pentru a realiza acest studiu, 23 de voluntari adulţi au fost puşi să privească obiecte şi să asculte diferite nume de obiecte, în timp ce se aflau în scanerul RMN.

Astfel, oamenii de ştiinţă au putut identifica regiunile cerebrale active, în timp ce participanţii efectuau diferite teste de memorie şi atenţie.

Cuvintele şi obiectele au fost prezentate în aşa fel încât să fie complet noi pentru voluntari. Întrucât acestea au fost prezentate simultan, atât cuvintele şi obiectele necunoscute, participanţii nu au găsit evidenţe corespondenţele dintre acestea.

Pentru a învăţa care cuvânt corespunde cărui obiect, participanţilor le-au luat numai câteva minute. Cu toate acestea, prin intermediul strategiei de propune a corespondenţei cuvânt-obiect şi testării acestor propuneri, voluntarii au fost capabili să identifice 18 obiecte necunoscute anterior.

Scanările RMN efectuate de specialişti au arătat că hipocampul a fost regiunea centrală unde a avut loc acest mecanism de testare.

Mai exact, datorită rolului pe care hipocampul îl joacă în formarea memoriei, voluntarii au reuşit să îşi amintească corespondenţele dintre cuvinte şi obiectele prezentate.

„Copiii au abilităţi remarcabile de a deprinde o limbă străină, iar ideea că hipocampul foloseşte o strategie de propunere şi verificare pentru achiziţionarea limbajului este confirmată de studiile noastre. Experimentul nostru arata că hipocampul poate sprijini acest mecanism de învăţare prin intermediul strategiei de propunere şi verificare a asocierilor dintre limbaj şi obiecte”, explica Dr. Sam Berens, autorul principal al studiului.

„Următorul pas este aplicarea tehnicilor de cercetare utilizate pe parcursul studiului pentru a investiga şi înţelege mai bine deficienţele de limbaj şi a reuşi să îi ajute pe cei cu dificultăţi de dezvoltare a limbajului”, conchide autorul studiului.

Părerea dumneavoastră contează! Scrieți mai jos comentariul: