Decomunizarea în localitățile românești din Transcarpatia

Legea cu privire la decomunizarea Ucrainei a iscat multe contoverse în localitățile românești din Transcarpatia. Conservativi din fire, românii noștri nu prea iubesc schimbările, ei primesc cu ostilitate indicațiile date de autorități și contravin pragmatismului lor nativ. Schimbarea denumirilor de străzi, în opinia lor, nu e o simplă înlocuire a plăcuțelor de pe case, care, de fapt, de cele mai multe ori lipsesc, ci e o schimbarea de atutudini și, mai tarziu, posibil, și a actelor de identitate. Oricum, procesul a început.

Unele localități, așa ca Biserica Albă, au așteptat ca denumirile să fie schimbate prin intervenția directă a președintelui Administrației Regionale de Stat Transcarpatia, Ghenadi Moskal, care a respectat doleanțele localnicilor și a propus ca denumirile depășite precum Kolhozna sau Jovnteva să fie înlocuite cu numele unor români iluștri ca Nichita Stănescu, Ion Creangă, George Coșbuc și o denimire istorică – strada Maramureș. În Apșa de Mijloc, potentații zilei au fost atât de indiferenți, încât nicio denumire nouă nu amintește că localitatea e românească. Odată început, acest proces atât de costisitor, realizat pe bani publici, din buget, la care contribuie și românii, nu ne permite să ramânem o masă amorfă.

În Apșa de Jos, primarul Iovdi a consultat opiniile deputaților, a membrilor asociațiilor social-culturale “Dacia” și “Ioan Mihali de Apșa” și, la sesiunea consiliului executiv, au legiferat schimbarea mai multor străzi din cea mai mare localitate românească din Transcarpatia. Au fost consfințite numele unor personalități ale neamului care își trag rădăcinile din această comunitate.

De fapt, decomunizarea aici a început demult, prin anii 90, cand a fost demolat monumetul lui Vladimir Ilici, pe care apșenii o data au încercat sa-l facă moroșan, îmbrăcând statuia din centru cu un cojoc, iar în mâna întinsă spre Tisa punându-i o bucată de mămăligă, faptă care a fost pedepsită de cei care nu prea știau ce-o gluma.

Dar „decomunizarea” nu înseamnă numai răsturnarea lui Ilici. De rând cu schimbarea denumirii străzilor și interzicerea simbolurilor comuniste, legea prevede și deschiderea arhivelor secrete, scoaterea de sub lacătul tainelor a crimelor săvârșite de organele sovietice de exterminare în masă. Decomunizarea, care, volerns –nolens, își pune amprenta și pe localitățile românești din regiune, e un proces care ar trebui să ne aducă și satisfacție sufletească. Astfel, fosta stradă Kotovski, de azi înainte, va purta numele eroului luptelor antiteroriste din estul Ucrainei Vitalie Postolachi, fiul fondatorului redacției emisiunilor în limba română din cadrul Companiei regionale de stat de TV și radio Tisa-1 de la Ujgorod, fost șef de studii la școla medie din Apșa de Jos, Andrei Postolachi.

Elvira Chilaru, redactor-șef al redacției emisiunilor în limba română de la Compania regională de Radio și Televiziune din Transcarpatia
Publicat de romaniabreakingnews.ro/TOCpress: Decomunizarea în localitățile românești din Transcarpatia