Declarație în Parlamentul României: „Istroromânii trebuie salvați” – Deputat Constantin CODREANU

DECLARAȚIE DE PRESĂ Deputatul Constantin Codreanu (foto): ‘Istroromânii trebuie salvați! Înfrățirea localităților istroromâne Șușnevița și Jeiăni din Croația cu localități din România ar putea resuscita comunitatea istroromână’

Deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a susținut marți, 20 iunie, o declarație politică în ședința de plen a Camerei Deputaților cu privire la istroromânii din Croația, o comunitate istorică de circa 1 500 de persoane aflată în cea mai mare dificultate culturală, întrucât doar aproximativ 300 dintre membrii ei mai vorbesc dialectul istoric istroromân.

În 1992, UNESCO a inclus dialectul istroromân în Cartea Roșie a limbilor în pericol (UNESCO Red book on endangered languages), amintind că este grav periclitat, iar la 27 august 2007 Ministerul croat al culturii a inclus graiurile istroromâne, numite valah și jeiănesc, în Lista bunurilor culturale nemateriale protejate.

‘Singurul act legislativ românesc care face referire la istroromâni este Legea 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Nu există administrație, învățământ, presă sau biserici în acest dialect istoric al limbii române comune în ultimele două localități din regiunea Istria, în care ei mai sunt majoritari: Jeiăni și Șușnevița’, a transmis deputatul PMP Constantin Codreanu.

În declarația politică susținută, acesta a mai precizat: ‘Acum 121 de ani, Teodor T. Burada publica o listă de 114 localități sau cătune populate altădată de istroromâni care își pierduseră în secolul XIX limba maternă, dar mai păstrau un șir de caracteristici etnice românești. În prima jumătate a secolului XX, România a făcut primele eforturi de susținere a acestei minorități înrudite, iar primul istroromân bursier al țării noastre, Andrei Glavina, supranumit Apostolul istroromânilor, a reușit organizarea la Șușnevița, între 1921 și 1925, a școlii ‘Împăratul Traian’, cu predarea în dialectul istroromân și în româna literară. Astăzi, dialectul istroromân se află la o răspântie: sau se va stinge definitiv, sau va resuscita, cum au resuscitat, bunăoară, nu fără efort, ebraica sau limbile celtice manx și cornică din Marea Britanie’.

‘Statul Român a finanțat generos refacerea școlii din Șușnevița, inaugurată la 8 noiembrie 2016. Acest lucru, însă, nu este suficient. Este nevoie ca elevii acestei școli să aibă abecedare și manuale în dialectul istroromân, dar și în româna literară, să fie instruiți de învățători și profesori care să fi urmat cursuri de pregătire în România, să poată vizita țara noastră în cadrul unor proiecte educațional-culturale. De asemenea, le-am putea da o mână de ajutor celor două localități istroromâne din Croația pentru a se înfrăți cu localități din România. O cooperare exemplară cu statul croat și organismele europene se impune’, a mai precizat președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

Constantin Codreanu s-a adresat direct factorilor din România care ar putea interveni pentru salvarea confraților istroromâni: ‘Fac un apel stăruitor către Guvernul României și, în special, către Ministerul Românilor de Pretutindeni, Institutul Cultural Român și Institutul Limbii Române, dar și către Arhidieceza Romano-catolică de București, să trateze cu prioritate problematică istroromână și să intervină în sprijinul minorității istroromâne înrudite aflate în dificultate culturală extremă și amenințată grav cu dispariția. Istroromânii trebuie salvați!’

DEPUTAT,

Constantin CODREANU