De ziua comemorării martirilor români masacrați în Lunca Prutului în 1941, un interviu medalion cu regretatul Acad. Vasile TĂRÂȚEANU

Foto: Comemorare Masacrul din Lunca Prutului 2016 facebook ManastireaPutna

Masacrul din Lunca Prutului (Ținutul Herța) din noaptea de 6 spre 7 februarie 1941, este una din paginile negre ale istoriei neamului nostru românesc. O pagină tristă pentru pământurile și neamul înstrăinat de Patria Mamă. „Lunca Prutului” a fost în acea zi cumplită înecată în sîngele părinților, fraților și surorilor care au pornit să treacă Prutul pentru a se refugia în granițele a ceea ce mai rămăsese din Patria Mamă, ciuntită în fatidicul an 1940. Majoritatea au rămas pe vecie în acea adevărată „Vale a plângerii”, secerați de gloanțele călăilor sovietici. Aproximativ 600-700 de români și-au găsit sfărșitul. Aveau o singură dorință! Să se refugieze în România, dar gloanțele călăilor sovietici i-au secerat sub privirile neputincioase ale grănicerilor români, care urmăreau plin de groază cum frații lor, pe cealaltă parte a Prutului erau măcelăriți. Rudele celor care nu au sfârșit în gropile comune, nu au scăpat de răzbunarea bolșevicilor însetați de sânge și suferință românească, fiind deportate în Siberia! întreg articolul pe romaniabreakingnews.ro

Ca în fiecare an, românii din regiunea Cernăuți, dar și cei din România și Republica Moldova  țin să-și amintescă și să îi pomenească pe martirii români omorâți la Lunca în iarna lui 1941. Se împlinesc 82 de ani de la acea tragedie…

Video-Interviu cu Acad. Vasile TĂRÂȚEANU, realizat pentru romaniabreakingnews.ro, în luna februarie 2019, de președintele Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina – domnul Marian CLENCIU, în contextul comemorării martirilor români masacrați în Lunca Prutului în 1941.

Vasile Tărâțeanu era membru de onoare al Academiei Române, președinte al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, membru al comitetului coordonator al Consiliului Național al Românilor din Ucraina.

S-a născut la 27 septembrie 1945 în satul Sinăuții de Jos, raionul Adâncata, regiunea Cernăuți.  În anul 1972 a absolvit cursurile Facultății de Litere de la Universitatea din Cernăuți.

În 1989, alături de alți scriitori români din Cernăuți, a fondat Societatea pentru Cultură Română „Mihai Eminescu“. A fost coordonator al Fundației Culturale „Casa Limbii Române” din Cernăuți, redactor-șef al ziarelor „Plai românesc”, „Arcașul”, „Neamul românesc”. A realizat o serie de proiecte menite să păstreze și să dezvolte identitatea culturală și lingvistică a românilor din nordul Bucovinei.

A debutat editorial în 1981 cu „Harpele ploii”. Autor a zeci de volume de poezie, publicistică, monografii culturale și albume. Membru al Uniunii Naționale a Scriitorilor din Ucraina, al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România. A organizat trei congrese ale intelectualității românești din regiunea Cernăuţi şi alte manifestări culturale cu semnificații patriotice. A luptat pentru identitatea lingvistică și culturală a românilor din Ucraina.  A avut un suflet uriaș, o inimă blândă și calități de luptăror pentru adevărul istoric.

Potrivit bucpress.eu, Gheorghe Tomozei, scria despre  Vasile Tărâțeanu că este „un poet român visând România, bolnav de România, un poet exprimat în tot mai puternice poeme înţelepţite de lacrimă…”.

Poetul bolnav de tot ce e românesc a absolvit Facultatea de Litere de la Universitatea din Cernăuți și peste ani a devenit membru de onoare al Academiei Române, președinte al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți.

Citeșete și:

Comunicat: Asociația Pro Basarabia și Bucovina protestează față de încercarea de falsificare a istoriei masacrului de la Fântâna Albă, de către autoritățile ucrainene